Recunoștință ieșită din comun: Aleluia pentru tot ceea ce este

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Recunoștință neobișnuită” de Joan Chittister și Rowan Williams este apreciată pe scară largă pentru mesajul său plin de speranță și ideile profunde despre recunoștință în viața de zi cu zi. Mulți cititori apreciază stilul accesibil de scriere și reflecțiile semnificative asupra spiritualității și experiențelor umane. Cu toate acestea, unele critici notează o tendință percepută în comentariile politice, în special cu privire la Germania, care a diminuat plăcerea generală pentru anumiți cititori.

⬤ Mesaj plin de speranță și înălțător despre recunoștință.
⬤ Frumos conceput și bine scris, atrăgând un public larg, indiferent de credință.
⬤ Capitole scurte, captivante, ușor de citit și de reflectat.
⬤ Oferă perspective bine gândite care rezonează cu provocările vieții de zi cu zi.
⬤ Potrivit atât pentru reflecție personală, cât și pentru discuții de grup.

⬤ Unii cititori au găsit prejudecăți și comentarii neadevărate cu privire la Germania și istoria sa.
⬤ Opiniile politice exprimate de autori au fost considerate nepotrivite pentru o carte bazată pe credință.
⬤ Câțiva cititori au considerat cartea lipsită de profunzime în anumite domenii.

(pe baza a 34 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Uncommon Gratitude: Alleluia for All That Is

Conținutul cărții:

Arhiepiscopul de Canterbury Rowan Williams spune adesea că, indiferent de situație, poziția corectă a creștinului în lume este una de recunoștință. În această carte, sora Joan Chittister, OSB, și arhiepiscopul Rowan Williams ne oferă un set cuprinzător de lucruri și circumstanțe pentru care să fim recunoscători "lucruri pentru care putem cânta alleluia", "laudă și mulțumire fie aduse lui Dumnezeu".

Unele sunt lucruri pentru care ne simțim recunoscători în mod natural: Dumnezeu, pacea, bogăția, viața, credința și unitatea. Dar când acestea sunt puse alături de alte lucruri pentru care nu ne-am gândi niciodată să cântăm alleluia: "moartea, diviziunile, suferințele și chiar păcătoșii", începem să vedem, așa cum spune Joan Chittister în introducerea sa, că "Viața însăși este un exercițiu de a învăța să cântăm 'alleluia' aici pentru a recunoaște chipul lui Dumnezeu ascuns în adâncurile timpului. A te confrunta cu semnificația 'alleluia ' în viață înseamnă a te confrunta cu momente care nu se simt deloc ca 'momente de alleluia'.".

În această serie de reflecții devine clar că a cânta "alleluia" nu este o modalitate de a scăpa de realitate, ci receptivitatea la un alt tip de realitate, dincolo de imediată și de iluzii, de a ne ajuta să înțelegem ce este acum și ce va veni.