Regionalizarea cooperării în domeniul apărării de către membrii Alianței. Cazul cooperării nordice în domeniul apărării

Titlul original:

Regionalization of Defence Cooperation by Alliance Members. The Case of Nordic Defence Cooperation

Conținutul cărții:

Lucrare de seminar din anul 2018 la disciplina Politică - Politică internațională - Tema: Peace and Conflict Studies, Security, nota: B, Universitatea din Tartu (Johan Skytte Institute of Political Studies), curs: SORG. 04.

010: Politica de securitate, limba: Română: English, abstract: Această lucrare se întreabă de ce statele care sunt deja membre ale alianțelor își regionalizează cooperarea în domeniul apărării. Sau, în cazul selectat, de ce Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia cooperează în cadrul cooperării nordice în domeniul apărării (NORDEFCO), deși sunt membre ale NATO, UE sau ambele? Într-o lume globalizată și interdependentă, apartenența la mai multe alianțe și cadre de cooperare nu este rară. Cooperarea în materie de apărare nu este singura care are o influență asupra securității, ci domeniul cu cea mai directă influență.

Luând în considerare interesele și problemele divergente ale statelor europene, cum ar fi lacunele în materie de capacități, care creează nevoi și posibilități diferite, este plauzibil să se teoretizeze că regionalizarea cooperării în domeniul apărării este cauzată de nemulțumirea față de modul în care alianța existentă răspunde acestor nevoi. Principalele motivații declarate de politicieni sunt beneficiile economice și marea omogenitate a comunității nordice de securitate.

Deducând din aceasta, propun două ipoteze, una care consideră nevoia percepută de a economisi fonduri ca fiind proporțională cu probabilitatea de a căuta regionalizarea, iar cealaltă care pune urgența unei astfel de nevoi în aceeași relație pozitivă cu regionalizarea cooperării în domeniul apărării. A treia ipoteză raportează regionalizarea la alianța sau alianțele legate de apărare din care statele respective fac deja parte, sugerând că regionalizarea este o modalitate de a exercita influență asupra alianțelor din care un stat nu face parte.

Există cercetători care susțin că ceea ce NORDEFCO își propune să facă este mai bine gestionat direct prin intermediul NATO sau al UE, deoarece duplicarea este un risc real care duce la o utilizare mai puțin eficientă a resurselor (Petersson, 2010c; Hofmann, 2009) sau dec.