Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea explorează interpretarea textelor religioase, argumentând atât împotriva literalismului, cât și a ateismului strict. Autorul pledează pentru o înțelegere metaforică a poveștilor biblice, încurajând cititorii să caute semnificații mai profunde decât să se concentreze pe evenimente literale.
Avantaje:Cartea este ușor de citit, interesantă și educativă. Mulți cititori consideră stilul de scriere al autorului captivant și apreciază perspectiva nouă asupra textelor religioase. Mai mulți recenzenți recunosc cartea ca fiind o contribuție semnificativă și esențială la discuția despre religie și sens.
Dezavantaje:Unii cititori avertizează că această carte poate pune la îndoială convingerile existente și necesită maturitate din partea cititorului. În plus, câteva recenzii menționează prețul mai ridicat al cărții drept un potențial dezavantaj.
(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Religion as Metaphor: Beyond Literal Belief
Conținutul cărții:
Povestirile biblice sunt metaforice. Poate că în urmă cu sute de ani au fost acceptate ca fapte reale, dar astăzi nu mai pot fi luate la propriu. Unii elevi din școlile religioase se feresc chiar de „basmele” religiei, considerându-le o batjocură la adresa inteligenței lor. David Tacey susține că limbajul biblic nu trebuie citit ca istorie și nu a fost niciodată conceput ca o descriere literală. În cel mai bun caz, este metaforic, dar el nu neagă că aceste povești au o semnificație spirituală.
Religia ca metaforă susține că, în ciuda a ceea ce ne spune tradiția, dacă „credem” limbajul religios, pierdem semnificația spirituală a religiei. Tacey susține că limbajul religios nu a fost conceput pentru a fi un raport istoric, ci mai degrabă pentru a rezona în suflet și a ne îndrepta spre realități transcendente. Impactul său a fost menit să fie mai apropiat de poezie decât de teologie. Cartea folosește exemple specifice pentru a-și susține punctul de vedere: Iisus, Nașterea din Fecioară, Împărăția lui Dumnezeu, Apocalipsa, Satana și Învierea.
Tacey arată că, cu ajutorul gândirii contemporane și al psihologiei profunde, putem relua poveștile religioase ca metafore ale spiritului și ale vieții interioare. Trecerea dincolo de gândirea literală va salva religia de ea însăși.
