Religiozitatea cotidiană și politica de apartenență în Ucraina

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Înțelegerea religiei în Ucraina” oferă o explorare academică, dar perspicace, a modului în care religiozitatea este exprimată în Ucraina, în special prin ortodoxie, și a intersecției acesteia cu evenimentele socio-politice istorice și actuale. Cartea oferă o înțelegere mai profundă a istoriei ucrainene și a complexității spiritualității în mijlocul conflictelor actuale, lăsând cititorilor un sentiment de speranță în ciuda provocărilor cu care se confruntă.

Cartea este bine scrisă și vibrantă, oferind o perspectivă teologică și psihosocială asupra spiritualității ortodoxe. Ea explorează profund rolul religiei în viața de zi cu zi din Ucraina și discută contextul istoric al protestelor de pe Maidan, oferind o înțelegere nuanțată a intersecției dintre credință și schimbarea socială. Cititorii apreciază portretizarea respectuoasă a credincioșilor de către un autor nereligios.

Cartea are un stil erudit care poate să nu placă tuturor, în special celor care caută o lectură mai accesibilă sau mai puțin academică. În plus, cartea se încheie chiar înainte de invazia Rusiei în 2022, lăsând deoparte analiza schimbărilor recente în religiozitatea ucraineană ca răspuns la conflictul actual.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Everyday Religiosity and the Politics of Belonging in Ukraine

Conținutul cărții:

„Religiozitatea cotidiană și politica de apartenență în Ucraina” dezvăluie cum și de ce religia a devenit o forță politică esențială într-o societate care se luptă să depășească moștenirea trecutului său complicat cu Rusia și să traseze un nou viitor. Dacă Ucraina este „punctul zero” al tensiunilor dintre Rusia și Occident, religia este o arenă în care consecințele conflictelor dintre Rusia și Ucraina se manifestă cu acuitate.

Formele vibrante ale religiozității cotidiene deschid calea pentru ca religia să fie transformată în armă și securizată pentru a promova agende politice în Ucraina și nu numai. Aceste practici, susține Catherine Wanner, permit religiozității să fie din ce în ce mai prezentă în spațiile publice, în instituțiile publice și în politica pe timp de război într-o societate pluralistă care pretinde că este laică.

Pe baza datelor etnografice și a interviurilor realizate înainte de Revoluția Demnității și de izbucnirea luptelor armate în 2014, Wanner investighează condițiile care au catapultat religiozitatea, instituțiile religioase și liderii religioși în prim-planul politicii și geopoliticii.