Rememorarea uitării: Uitarea socială și istoriografia vernaculară a unei rebeliuni în Ulster

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o explorare cuprinzătoare a rebeliunii irlandeze din 1798, concentrându-se asupra diverselor amintiri istorice și interpretări deținute de diferite comunități din Ulster. Cartea folosește o abordare de tip „istoriografie vernaculară”, utilizând surse locale pentru a ilustra modul în care percepțiile asupra rebeliunii au evoluat de-a lungul timpului.

⬤ Bine scrisă și accesibilă pentru cititorii generali, în ciuda naturii sale academice
⬤ oferă o gamă bogată de surse locale și istorii orale
⬤ tratează perspectivele diferitelor comunități cu imparțialitate
⬤ oferă o perspectivă unică asupra memoriei istorice a rebeliunii.

⬤ Introducerea este densă în teorii și concepte care ar putea face dificilă lectura pentru cititorii obișnuiți
⬤ are o cantitate considerabilă de note de subsol detaliate, care ar putea fi copleșitoare
⬤ dimensiunea textului este mică, ceea ce ar putea afecta lizibilitatea.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Forgetful Remembrance: Social Forgetting and Vernacular Historiography of a Rebellion in Ulster

Conținutul cărții:

Amintirea uitării examinează paradoxurile a ceea ce se întâmplă de fapt atunci când comunitățile se străduiesc cu perseverență să uite evenimentele incomode.

Problema modului în care o societate încearcă să ascundă episoade istorice problematice este abordată printr-un studiu de caz detaliat, bazat pe comitatele din nord-estul provinciei irlandeze Ulster, unde protestanții loialiști și unionisti - și în special prezbiterienii - au încercat în mod repetat, timp de două secole, să reprime amintirile incomode legate de participarea, alături de catolici, la o rebeliune republicană în 1798. Prin explorarea unei bogate varietăți de surse, Beiner face posibilă urmărirea îndeaproape a dinamicii uitării sociale.

Atenția sa deosebită asupra istoriografiei vernaculare, rareori notată în istoriile oficiale, dezvăluie tensiunile dintre uitarea mărturisită în public și ritualurile mai subtile de rememorare care au facilitat tradițiile mute ale amintirii uitării, care au fost mascate de o cultură locală a reticenței și a tăcerii. De-a lungul întregului volum Forgetful Remembrance, referințele comparative demonstrează relevanța mai largă a studiului uitării sociale din Irlanda de Nord pentru numeroase alte cazuri în care amintirile supărătoare au fost ascunse în spatele unui văl de presupusă uitare.