Republica

Recenzii ale cititorilor

Recenzile la „Republica” lui Platon cuprind o gamă largă de opinii, mulți lăudând explorarea sa pătrunzătoare a justiției și a guvernării, în timp ce alții o consideră densă și prolifică. Traducerea lui Jowett este evidențiată în special pentru lizibilitatea și profunzimea sa, deși unii cititori semnalează, de asemenea, probleme precum pagini lipsă și o introducere lungă.

⬤ Traducerea lui Jowett este lăudată pentru lizibilitatea și profunzimea înțelegerii sale.
⬤ Cartea este considerată esențială pentru înțelegerea societății occidentale și a conceptelor filosofice.
⬤ Multe recenzii subliniază relevanța sa atemporală pentru problemele contemporane din politică și filosofie.
⬤ Este o lectură captivantă care provoacă gândire și discuții.
⬤ Disponibilă la un preț scăzut, ceea ce o face accesibilă.

⬤ Unii cititori consideră textul dens și lung, cu o introducere greoaie.
⬤ Câteva recenzii notează pagini lipsă în unele ediții.
⬤ Anumiți cititori consideră că stilul lui Platon poate fi prea verbos și repetitiv.
⬤ Conceptele filosofice ar putea fi dificile pentru cei care nu au o pregătire în filosofie.

(pe baza a 537 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Republic

Conținutul cărții:

Republica (greacă: Πολιτεία, trad. Politeia; latină: De Republica) este un dialog socratic, scris de Platon în jurul anului 375 î.Hr., despre dreptate (δικαιοσύνη), ordinea și caracterul orașului-stat drept și omul drept.

Este cea mai cunoscută lucrare a lui Platon și s-a dovedit a fi una dintre cele mai influente lucrări de filosofie și teorie politică din lume, atât din punct de vedere intelectual, cât și istoric. În dialog, Socrate discută cu diverși atenieni și străini despre sensul dreptății și dacă omul drept este mai fericit decât omul nedrept. Ei iau în considerare natura regimurilor existente și apoi propun o serie de orașe diferite, ipotetice, în comparație, culminând cu Kallipolis (Καλλίπολις), un oraș-stat utopic condus de un rege-filosof.

Ei discută, de asemenea, despre teoria formelor, despre nemurirea sufletului și despre rolul filosofului și al poeziei în societate. Contextul dialogului pare să fie în timpul războiului peloponesiac.