Restaurarea mândriei

Recenzii ale cititorilor

Recenziile prezintă o perspectivă divizată asupra cărții. Unii cititori o consideră puternică și pătrunzătoare pentru dezvoltarea personală, în special în ceea ce privește conceptul de iubire de sine justificată. Alții o critică ca fiind un articol de opinie lung și neîntemeiat care nu reușește să ofere un conținut semnificativ, considerând-o o pierdere de timp.

Cartea este lăudată pentru mesajul său puternic despre excelența personală și iubirea de sine. Cititorii au apreciat utilizarea de către autor a unor exemple, precum Malcolm X, pentru a ilustra importanța mândriei justificate. Se spune că cartea provoacă reflecție asupra conflictelor interne și a dezvoltării personale.

Criticii descriu cartea ca fiind verboasă și lipsită de o profunzime academică autentică, numind-o o simplă flecăreală. Unii recenzenți consideră că prezintă argumente eronate privind mândria și afirmă că oferă puține informații utile legate de fericire sau maniere. Unii chiar recomandă să nu fie citită în întregime, catalogând-o drept o pierdere de timp.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Restoring Pride

Conținutul cărții:

Ideile prezentate în cartea Restoring Pride vor părea, pentru mulți cititori, elitiste. Asta pentru că sunt.

Richard Taylor respinge noțiunea populară că toți oamenii sunt egali, îmbrățișând în schimb ideea că unii oameni sunt pur și simplu mai buni decât alții ca ființe umane. Superioritatea lor nu are nimic de-a face cu clasa, puterea sau bogăția; ei sunt mai buni pentru că sunt talentați și și-au valorificat la maximum darurile. Taylor nu încearcă să fie corect din punct de vedere politic și nu își cere scuze; el explică ce înseamnă să fii mai mult decât normal și încurajează oamenii să își îndeplinească potențialul.

Mândria, potrivit lui Taylor, este iubirea justificată de sine pentru că a atins excelența personală.

Oamenii care își folosesc darurile naturale pentru realizări semnificative și durabile au dreptul să fie mândri de ei înșiși. În plus, aproape toată lumea este, într-un fel sau altul, înzestrată.

Unii oameni își perfecționează talentele și se îmbunătățesc, în timp ce alții urmează căi care sunt ușoare, plăcute, comune. Oamenii care nu reușesc să își hrănească și să își perfecționeze talentele, care fac doar ceea ce se așteaptă de la ei, își irosesc viața. Cu toții avem daruri și trebuie să le identificăm și să excelăm în domeniile în care suntem înzestrați.

Altfel spus, află la ce ești bun... și fă-o. Oamenii superiori, oamenii care sunt mândri pe bună dreptate, nu sunt preocupați de ceea ce cred alții despre ei, ci de felul în care se ridică în ochii lor.

Ei sunt cei mai exigenți judecători ai lor. Deși oamenii mândri își înalță propriile standarde și își fac propriile reguli mai stricte decât cele la care i-ar putea supune alții, există o regulă de conduită care trebuie să le ghideze relațiile cu ceilalți oameni: să fie atenți.

Dacă aderă la această maximă atunci când au de-a face cu prieteni sau străini, cu oameni mari și puternici sau cu oameni necunoscuți, nu vor mai avea nevoie de nicio altă regulă a binelui și răului. Definiția lui Taylor a mândriei nu lasă loc pentru îngâmfare. Aroganța și comportamentul egocentric, crede el, nu își au locul în viața celor mândri.