Revenge of the She-Punks: O istorie feministă a muzicii de la Poly Styrene la Pussy Riot

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Vivien Goldman oferă o istorie cuprinzătoare a muzicii punk prin prisma muzicienilor de sex feminin, subliniind teme precum identitatea, banii, dragostea și protestul. Cartea conține liste de redare pentru a completa narațiunea și se bazează pe cercetări și interviuri ample.

Cartea este bine scrisă, captivantă și pătrunzătoare. Este o resursă valoroasă pentru înțelegerea rolului femeilor în muzica punk de-a lungul generațiilor și la nivel global. Recenzenții apreciază includerea de liste de redare și anecdote personale, iar cartea este considerată o lectură esențială pentru cei interesați de intersecția dintre feminism și muzică.

Unii cititori pot găsi domeniul de aplicare limitat, deoarece surprinde doar o frântură dintr-o narațiune continuă în istoria muzicii feministe. În plus, accentul pus pe muzica punk s-ar putea să nu fie pe placul tuturor pasionaților de muzică.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Revenge of the She-Punks: A Feminist Music History from Poly Styrene to Pussy Riot

Conținutul cărții:

În calitate de cunoscătoare a industriei și de muziciană de pionierat post-punk, perspectiva lui Vivien Goldman asupra jurnalismului muzical este neobișnuit de bine închegată. În „Revenge of the She-Punks”, ea sondează patru teme - identitatea, banii, dragostea și protestul - pentru a explora ce face din punk o formă de artă atât de eliberatoare pentru femei.

Cu stilul său visceral, Goldman îmbină interviurile, istoria și experiența sa personală ca una dintre primele scriitoare de muzică din Marea Britanie într-o carte care se citește ca un documentar viu al unui gen definit prin demontarea granițelor. O discuție despre cântecul lui Patti Smith, Free Money, de exemplu, începe cu Goldman la cumpărături cu Smith. Tamar-Kali, al cărei nume aduce un omagiu unei zeițe hinduse, descrie influența strămoșilor săi Gullah asupra muzicii sale, în timp ce fiica regretatei Poly Styrene reflectă asupra motivului pentru care mama sa somaleză, scoțiană și irlandeză a scris în 1978 imnul punk Identity, cu refrenul Identity is the crisis you can't see.

Alte secvențe prezintă artiști veniți de mai departe (inclusiv din Columbia și Indonezia) și revoluționari ai genului, precum Grace Jones, care nu a fost exclusiv punk, dar a influențat în mod clar mișcarea, absorbindu-i în același timp îndrăzneala eliberatoare. De la originile europene ale punk-ului până la amploarea sa internațională, acesta este un turneu mondial antrenant.