Revoluția culturală - O istorie a poporului, 1962-1976

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o descriere detaliată și sobră a Revoluției culturale din China, explorând tacticile lui Mao și impactul profund asupra societății. Cartea abordează teme precum manipularea politică, violența în masă și dihotomia dintre victimă și făptaș în timpul acestei perioade haotice. Deși bine documentată și informativă, unele recenzii notează că granularitatea și complexitatea sa o pot face dificil de citit.

⬤ Bine documentată, cu detalii și fapte ample
⬤ oferă o perspectivă profundă asupra Revoluției Culturale
⬤ captivantă pentru cei interesați de subiect
⬤ include relatări personale puternice
⬤ oferă o perspectivă critică asupra conducerii lui Mao și a consecințelor acesteia
⬤ considerată definitivă de unii cititori
⬤ limbaj accesibil în ciuda complexității subiectului.

⬤ Excesiv de detaliată, ceea ce o face dificilă pentru unii cititori
⬤ poate fi lipsită de un flux narativ coerent
⬤ prezintă un stil puternic academic care poate să nu placă tuturor
⬤ poate fi copleșitoare prin profunzimea și amploarea informațiilor
⬤ unii o consideră aridă și lipsită de teme generale.

(pe baza a 123 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Cultural Revolution - A People's History, 1962-1976

Conținutul cărții:

După dezastrul economic al Marelui Salt Înainte, care a făcut zeci de milioane de victime în perioada 1958-1962, un Mao Zedong îmbătrânit a lansat un plan ambițios pentru a-și consolida reputația și a-i elimina pe cei pe care îi considera o amenințare la adresa moștenirii sale. Scopul declarat al Revoluției Culturale a fost de a curăța țara de elementele burgheze și capitaliste despre care el susținea că amenință ideologia comunistă autentică.

Tinerii studenți au format Gărzile Roșii, promițând să îl apere pe președinte până la moarte, dar în curând facțiunile rivale au început să se lupte pe străzi cu arme semiautomate în numele purității revoluționare. Pe măsură ce țara a intrat în haos, armata a intervenit, transformând China într-un stat de garnizoană marcat de epurări sângeroase care au zdrobit până la un om din cincizeci. Revoluția culturală: A People's History, 1962-1976 se bazează pentru prima dată pe sute de documente de partid clasificate anterior, de la rapoarte secrete ale poliției la versiuni neepurate ale discursurilor liderilor.

Frank Dikötter folosește această bogăție de materiale pentru a submina imaginea de conformism total care se presupune adesea că a caracterizat ultimii ani ai erei Mao. După ce armata însăși a căzut victimă Revoluției Culturale, oamenii obișnuiți au folosit haosul politic pentru a resuscita piața și a goli ideologia partidului.

Pe scurt, ei au îngropat maoismul. Arătând cum reforma economică de jos în sus a fost o consecință neintenționată a unui deceniu de epurări violente și frică înrădăcinată, Revoluția culturală aruncă cea mai tumultoasă epocă a Chinei într-o lumină complet nouă.