Rights, Scarcity, and Justice, 65: An Analytical Inquiry Into the Adjudication of the Welfare Aspects of Human Rights

Conținutul cărții:

Pot drepturile omului să protejeze cu adevărat oamenii de lipsuri? Dacă cuiva îi lipsește îngrijirea medicală sau locuința, se poate adresa cu adevărat unui judecător și solicita furnizarea acestor bunuri și servicii? Aceste întrebări s-au dovedit a diviza mediul academic, politicienii și judecătorii care lucrează în domeniul drepturilor omului. Unii consideră că nu există o diferență reală între drepturile civile și politice și drepturile economice, sociale și culturale. Alții consideră că drepturile economice, sociale și culturale au caracteristici structurale care fac ca protecția lor judiciară să nu fie binevenită.

Această carte își propune să ducă mai departe această dezbatere. Ea începe prin a recunoaște că, deși nu există un abis între drepturile civile și politice și drepturile economice, sociale și culturale, rămân unele diferențe perceptibile între diferitele obligații care decurg din drepturile omului. În special, obligațiile care vizează satisfacerea nevoilor de bază, care sunt foarte costisitoare, dau naștere la probleme care merită o atenție specială. Acestea sunt structurate pentru a da naștere la dileme. În temeiul drepturilor omului, toată lumea are dreptul la anumite bunuri și servicii în caz de nevoie stringentă, dar într-un context de penurie, nu există suficiente resurse pentru a furniza aceste bunuri și servicii tuturor. În conformitate cu ce regulă sau principiu ar fi rezonabil ca judecătorii să intervină în astfel de situații? Care ar fi cea mai bună abordare a acestor probleme? Cum poate un judecător să intervină în aceste probleme, menținând în același timp angajamentul față de drepturile tuturor?

Cartea examinează posibilitățile de implicare judiciară în probleme de bunăstare în situații de penurie. În primul rând, aceasta izolează problemele reale pe care le implică astfel de forme de angajament judiciar. Apoi, sunt prezentate trei strategii distincte de protecție judiciară a obligațiilor de protecție socială: raționamentul, prioritizarea și dialogul democratic deliberativ. Caracterul rezonabil se bazează pe practica revizuirii caracterului rezonabil prezentă în cadrul Curții Constituționale din Africa de Sud. În schimb, prioritizarea și dialogul democratic deliberativ constituie alternative mai noi la raționalitate, care sunt vag inspirate din diverse evoluții ale dreptului constituțional comparativ. În cele din urmă, cartea discută meritele și demeritele relative ale acestor strategii într-un cadru analitic bazat pe analiza comparativă calitativă. (Serie: School of Human Rights Research - Vol. 65) (Subiect: Dreptul drepturilor omului, Drept constituțional, Drept comparat)