Royal Observer Corps - Ochii și urechile RAF în al Doilea Război Mondial

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o descriere detaliată a activității Corpului de Observatori (OC) și a Corpului Regal de Observatori (ROC) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, oferind informații valoroase pentru cititorii interesați de această perioadă și de activitățile acestor organizații. Cu toate acestea, cartea a fost criticată pentru că nu acoperă epoca postbelică și cea a Războiului Rece și pentru că îi lipsesc ajutoarele vizuale, cum ar fi diagramele și imaginile.

Conținut interesant despre OC și ROC în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, oferă oportunități de învățare, foarte apreciat de foștii membri ai ROC, bună prezentare a unui aspect mai puțin cunoscut al istoriei.

⬤ Limitat la perioada celui de-al Doilea Război Mondial, excluzând activitățile postbelice și ale Războiului Rece
⬤ prezentare oarecum seacă
⬤ lipsesc diagramele și imaginile care ar îmbunătăți înțelegerea.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Royal Observer Corps - The Eyes and Ears of the RAF in WWII

Conținutul cărții:

Rolurile-cheie jucate de Corpul Regal de Observatori în cel de-al Doilea Război Mondial au fost, de prea multe ori, eclipsate de arme mai glamourous ale forțelor de apărare. Echipele din stațiile de sector, care cartografiază bătăliile care se dau deasupra, și Spitfires și Hurricanes care se năpustesc asupra formațiunilor de luptători și bombardiere inamice, prezintă scene ușor de imaginat și dramatice. Cu toate acestea, între stațiile radar, care detectau avioanele germane care se apropiau de Canalul Mânecii, și posturile de control ale sectoarelor se aflau micile posturi cu saci de nisip ale Corpului de Observatori, care asigurau urmărirea pe uscat a formațiunilor inamice.

Corpul Regal de Observatori (prefixul "Royal" fiind aprobat în 1941) s-a dovedit a fi o verigă vitală în lanțul de comunicații pentru apărarea Regatului Unit, în special în timpul Bătăliei Angliei, deoarece a reprezentat singurul mijloc de urmărire a avioanelor inamice odată ce acestea au traversat linia de coastă. Observatorii extrem de calificați erau, de asemenea, capabili să identifice și să numere aeronavele inamice, transformând semnele de pe un ecran în tipuri și numere reale de aparate germane.

Chiar și după ce amenințarea Luftwaffe s-a diminuat în urma Bătăliei Angliei și a Blitzului, ROC a revenit în prim-plan atunci când V1 au început un nou regim de teroare în 1944. Deoarece aceste arme mici și rapide erau atât de greu de detectat, controlorii de vânătoare ai RAF s-au mutat în sălile de operațiuni ale ROC pentru a putea răspunde mai rapid amenințării V-1.

În această istorie oficială a ROC, scrisă la scurt timp după război, operațiunile corpului de-a lungul conflictului sunt prezentate în detaliu. Aceasta include o secțiune despre ultimul zbor al lui Rudolf Hess, precum și una care detaliază activitatea celor care au fost selectați pentru a fi angajați ca observatori pe nave în timpul debarcărilor din Ziua Z, unde abilitățile lor specializate de identificare au fost utilizate pentru a preveni cazurile prea frecvente de "foc prietenesc".

Această istorie oferă o descriere a ROC care este la fel de importantă pentru înțelegerea operațiunilor corpului, la fel cum au fost observatorii în apărarea Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.