Rupturi partizane: Autogestionare, reforma pieței și spectrul Iugoslaviei socialiste

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Rupturi partizane” de Gal Kirn oferă o analiză de stânga nuanțată a istoriei Iugoslaviei, concentrându-se pe transformările cheie și rupturile societale care au modelat țara în timpul și după era socialistă. Kirn discută despre rezistența antifascistă, Mișcarea Nealiniaților și sistemul unic de autogestionare a socialismului, explorând în același timp în mod critic modul în care acești factori au contribuit atât la progresul, cât și la eventuala fragmentare a societății iugoslave.

Cartea oferă o perspectivă nouă asupra experimentului socialist al Iugoslaviei, punând accentul pe evoluțiile sale unice, cum ar fi socialismul de autogestiune și Mișcarea nealiniaților. Analiza lui Kirn este considerată pătrunzătoare și simpatică, subliniind unitatea dintre diversele grupuri etnice în timpul luptei de eliberare a poporului. Cartea este bine primită pentru examinarea critică, dar corectă, a complexităților din cadrul socialist.

Criticii remarcă faptul că cartea se bazează în mare măsură pe surse secundare și texte filosofice, mai degrabă decât pe surse primare, care i-ar putea îmbunătăți argumentele. De asemenea, se menționează lacune în analiza istorică, în special în ceea ce privește strategiile economice inițiale și criticile altor gânditori de stânga, precum Enver Hoxha. În plus, unii recenzenți subliniază necesitatea unei explorări mai aprofundate a consecințelor descentralizării și ale guvernării tehnocratice.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Partisan Ruptures: Self-Management, Market Reform and the Spectre of Socialist Yugoslavia

Conținutul cărții:

Secolul XX al Iugoslaviei a fost martorul unui război civil, al unor lupte ideologice acerbe și al unei serii de „rupturi partizane”; evenimente revoluționare care au schimbat fața societății, politicii și culturii iugoslave, care au fost resimțite la nivel global.

Această carte este o analiză istorică și politică cuprinzătoare a celor trei rupturi majore: lupta populară de eliberare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, modelul de autogestionare și Mișcarea nealiniaților. Pentru a înțelege ce a provocat și ce a ieșit din aceste rupturi revoluționare, Gal Kirn examinează implicațiile comunismului și ale relației de producție a socialismului, „experimentul” iugoslav al socialismului de piață care a marcat trecerea politică și economică către „post-socialism” încă din anii 1960, care a cristalizat noi coaliții de clasă care, mai târziu - împreună cu politicile de austeritate - vor deschide calea către dezintegrarea Iugoslaviei.

Completând un gol foarte necesar în literatura de limbă engleză, interogarea din această carte a experimentului socialist iugoslav oferă perspective pentru proiectele de stânga și discuțiile socialiste democratice de astăzi, precum și pentru istoricii Iugoslaviei și ai mișcărilor revoluționare.