Sampling Politics: Muzica și geoculturalul

Titlul original:

Sampling Politics: Music and the Geocultural

Conținutul cărții:

Eșantionarea muzicii a devenit o practică predominant digitalizată. Aceasta a fost popularizată odată cu apariția rap-ului și a hip-hop-ului, precum și a scenelor de muzică ambientală, dar are o istorie care se întinde până la primele zile de înregistrare a sunetului și de creație muzicală experimentală din întreaga lume. Instrumentele și rețelele digitale permit artiștilor să preleveze cu relativă ușurință mostre muzicale din diverse tradiții culturale și dincolo de granițele naționale, ceea ce ridică probleme legate nu numai de utilizarea corectă, drepturile de autor și libertatea de exprimare, ci și de însușirea culturală și "copywrongs". De exemplu, formele necomerciale de partajare care sunt acum obișnuite pe internet aduc muzicienii și publicul lor în contact mai strâns cu regimurile emergente de urmărire comercială pe internet și de supraveghere online sponsorizată de stat. În plus, atunci când muzicienii se implică activ în cauze politice sau sociale prin muzica lor, sunt supuși atât forțelor de control comerciale, cât și celor de stat. Întoarcerea la proprietatea și controlul corporativ al.

Afacerile muzicale globale - online și offline - evidențiază revendicările concurente ale comunităților locale, ale caselor de discuri și ale artiștilor privind proprietatea și controlul comercial și cultural al muzicii eșantionate.

Fiecare studiu de caz se bazează pe cercetare de arhivă, ascultare atentă și analiză muzicală, alături de conversații și reflecții publice ale unor artiști precum David Byrne, Annirudha Das, Asian Dub Foundation, John Cage, Brian Eno, Sarah Jones, Gil Scott-Heron, Karlheinz Stockhausen, Dunya Yunis și Sonia Mehta. Sampling Politics oferă modalități de a asculta și de a auzi (din nou) cum funcționează practicile de eșantionare și creația muzicală, în termeni proprii și în context. În acest fel, M. I. Franklin corectează unele erori din dosarul public, abordând unele percepții greșite de lungă durată cu privire la moștenirea creativă, juridică și culturală a eșantionării muzicale în unele cazuri de practici bogate și complexe care au fost, de asemenea, numite "împrumut" muzical, "apropriere culturală" sau "furt". Această carte ia în considerare muzicalitățile și muzicalitatea în joc în fiecare caz, precum și practicile creative și culturile de performanță respective, subliniind etica atribuirii și colaborării atunci când artiștii de eșantionare fac muzică.