Evaluare:
Cartea oferă o descriere cuprinzătoare și bine documentată a Experimentului Tuskegee asupra sifilisului, punând în lumină încălcările etice și nedreptățile rasiale implicate. Cartea servește drept resursă educațională esențială pentru înțelegerea eticii medicale și a tratamentului istoric al persoanelor de culoare în cercetarea medicală.
Avantaje:Cartea este bine documentată, informativă și oferă o perspectivă esențială asupra eticii medicale, în special în ceea ce privește experimentul Tuskegee Syphilis. Mulți recenzenți apreciază profunzimea cercetării sale și relatarea detaliată a evenimentelor istorice, subliniind importanța acestui subiect pentru înțelegerea rasismului sistemic și a derapajelor etice din medicină. De asemenea, cartea este considerată valoroasă pentru discuțiile din cadrul programelor de etică.
Dezavantaje:Unii cititori consideră că stilul de scriere este sec și asemănător unui manual, ceea ce poate împiedica implicarea. În plus, au existat mențiuni privind utilizarea anterioară a cărții și unele ignoranțe percepute sau limbajul dezumanizant folosit de autor în discutarea subiectelor. În general, deși este considerată o lectură esențială, este posibil să nu fie pe placul celor care preferă un stil mai narativ sau palpitant.
(pe baza a 47 recenzii ale cititorilor)
Bad Blood
Din 1932 până în 1972, Serviciul de Sănătate Publică al Statelor Unite a efectuat un experiment non-terapeutic care a implicat peste 400 de bărbați de culoare infectați cu sifilis. Studiul Tuskegee nu a avut nimic de-a face cu tratamentul. Scopul său a fost de a urmări evoluția spontană a bolii pentru a afla cum afectează sifilisul subiecții de culoare.
Din 1932 până în 1972, Serviciul de Sănătate Publică al Statelor Unite a efectuat un experiment non-terapeutic care a implicat peste 400 de bărbați de culoare, țărani, infectați cu sifilis. Studiul Tuskegee nu a avut nimic de-a face cu tratamentul. Scopul său a fost să urmărească evoluția spontană a bolii pentru a afla cum afectează sifilisul subiecții de culoare.
Bărbaților nu li s-a spus că au sifilis; nu au fost avertizați cu privire la efectele pe care boala le-ar putea avea asupra lor; și, cu excepția unei mici cantități de medicamente în primele câteva luni, nu li s-a acordat asistență medicală. În locul medicamentelor puternice de care aveau nevoie, li se dădea aspirină pentru durerile lor. Oficialii din domeniul sănătății i-au înșelat în mod sistematic pe bărbați, făcându-i să creadă că sunt pacienți ai unui studiu guvernamental privind "sângele rău", o expresie generică folosită de fermierii negri pentru a descrie o serie de boli. La sfârșitul acestor 40 de ani de urmărire a morții, peste 100 de bărbați au murit din cauza sifilisului sau a complicațiilor aferente.
"Bad Blood" oferă răspunsuri convingătoare la întrebarea cum s-a putut permite producerea unei astfel de tragedii. Urmărind evoluția eticii medicale și natura procesului decizional în birocrații, Jones a încercat să demonstreze că studiul Tuskegee nu a fost, de fapt, o aberație, ci o consecință logică a relațiilor rasiale și a practicii medicale în Statele Unite.
Acum, în această ediție revizuită a cărții "Bad Blood", Jones urmărește consecințele tragice ale studiului Tuskegee din ultimul deceniu. O nouă introducere explică de ce studiul Tuskegee a devenit un simbol al opresiunii negrilor și o metaforă a neglijenței medicale, inspirând o piesă de teatru premiată, o emisiune specială Nova și un film. Un nou capitol de încheiere arată cum furia și neîncrederea larg răspândite în comunitatea de culoare, cauzate de studiul Tuskegee, au împiedicat eforturile oficialilor din domeniul sănătății de a combate SIDA în comunitatea de culoare. "Sânge rău" a fost nominalizată la Premiul Pulitzer și a fost una dintre cele mai bune 12 cărți ale anului din "N. Y. Times".
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)