Satele pierdute din lacul Flagstaff

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o imagine nostalgică și istorică a orașelor afectate de schimbările majore din regiune, concentrându-se în special asupra Flagstaff și Dead River, Maine. Cartea include numeroase fotografii și legende care rezonează cu cei familiarizați cu zona, deși unii cititori și-au dorit relatări mai detaliate.

Cartea cuprinde o reprezentare vizuală convingătoare a orașelor pierdute, cu numeroase fotografii. Cititorii au apreciat legăturile personale cu zona, deoarece evocă amintiri și emoții despre viețile trecute acolo. Cartea servește, de asemenea, ca o relatare istorică importantă care evidențiază probleme sociale și de mediu semnificative.

Unii cititori au considerat că cartea conține foarte puține informații în afara fotografiilor, fiind lipsită de profunzime în relatarea istoriei orașelor. Câteva recenzii au indicat dezamăgire, așteptându-se mai degrabă la o narațiune cuprinzătoare decât la o carte cu imagini.

(pe baza a 13 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Lost Villages of Flagstaff Lake

Conținutul cărții:

Coloniștii permanenți au început să sosească în satul Flagstaff în jurul anilor 1820, atrași de locația sa avantajoasă de-a lungul câmpiei inundabile a râului Dead și de disponibilitatea energiei hidraulice la ieșirea la iazul Flagstaff. În 1923, legislatura din Maine a adoptat un proiect de lege prin care o secțiune de 25 de mile din valea superioară a râului Dead era condamnată la inundare, ceea ce a dus la inundarea permanentă a satelor Flagstaff, Dead River și Bigelow.

Legea a autorizat construirea unui baraj la strâmtoarea râului de la Long Falls și crearea ulterioară a lacului Flagstaff. Proprietățile din aceste orașe au fost obținute prin procedura de expropriere, iar locuitorii au fost obligați să se mute.

În primăvara anului 1950, lacul Flagstaff a fost creat în mod oficial când au fost închise porțile barajului Long Falls. Proiectul rămâne controversat și astăzi.