Scandal și democrație: Politica mediatică în Indonezia

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Scandal and Democracy: Media Politics in Indonesia

Conținutul cărții:

Atunci când o revoltă populară răstoarnă un lider autoritar, momentul schimbării regimului stârnește speranța pentru o societate mai deschisă și mai democratică. Cu toate acestea, realizarea unei tranziții reușite către o democrație durabilă s-a dovedit a fi atât dificilă, cât și rară.

În Scandal și democrație, Mary E. McCoy analizează ce se întâmplă odată ce dictatorul a căzut și descoperă că rămâne o problemă mai dificilă. Ea se întreabă cum poate națiunea nou democratizată să evite inversarea cursului, revenind la soluții autoritare ca răspuns la problemele descurajatoare aduse de schimbarea bruscă? Tranzițiile problematice care au deraiat democratizarea unui număr tot mai mare de națiuni din întreaga lume fac din această întrebare o preocupare majoră atât pentru cercetători, cât și pentru cetățeni.

Acest studiu al tranziției Indoneziei de la regimul autoritar constată că succesul sau eșecul democratizării, consolidarea sau inversarea depinde, într-o măsură surprinzătoare, de rolul mass-media. Deși libertatea presei este recunoscută pe scară largă ca un element definitoriu al democrațiilor moderne, rolul mass-media în consolidarea democrației rămâne doar parțial înțeles.

Scandal și democrație examinează modul în care utilizarea de către mass-media a noilor libertăți, în special publicarea scandalurilor politice și a conflictelor intra-elite, poate preveni alunecarea spre o pseudo-democrație sau revenirea la regimul autoritar. Pe măsură ce Indonezia se apropie de cea de-a douăzecea aniversare a revoluției sale dramatice din 1998, condusă de studenți, Indonezia rămâne printre cele mai rezistente dintre noile democrații ale lumii și una dintre puținele tranziții democratice de succes din lumea musulmană.

McCoy explorează rolul mass-media în această tranziție și coroborează această analiză cu cazuri comparative din Mexic, Tunisia și Coreea de Sud, oferind cititorului o perspectivă contraintuitivă pentru a explica succesul și eșecul tranzițiilor moderne către democrație.