Writing Old Age and Impairments in Late Medieval England
Vârstnicul vorbitor din literatura engleză medie pretinde adesea că este afectat din cauza vârstei.
Această recunoaștere este adesea urmată de relatări care o contrazic în mod direct, deoarece vorbitorii, cum ar fi Reeve din Poveștile din Canterbury ale lui Chaucer sau Amans din Confessio Amantis a lui Gower, continuă să performeze chiar dacă susțin că sunt debili. Mai mult decât toposul modestiei, această contradicție există, susține cartea, ca proteză: bătrânețea aduce cu sine debilitatea, dar discutarea deficiențelor legate de vârstă sporește corpul bătrân, afectat, în timp ce, simultan, subminează și subliniază deficiențele corporale.
Acest limbaj al protezei devine o metaforă pentru lucrările pe care acești vorbitori le folosesc pentru a modela narațiunea, care există ca surse incomplete, dar puternice.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)