Scrierea poeziei locului în Marea Britanie, 1700-1807: Sinele în peisaj

Titlul original:

Writing the Poetry of Place in Britain, 1700-1807: Self in Landscape

Conținutul cărții:

Această carte discută intruziunea, adesea involuntară, a vocii personale în poezia peisajului din Marea Britanie, 1700-1807.

Ea susține că convențiile puternice, precum cele care se regăsesc în versurile topografice ale perioadei, invită poeții originali să depășească aceste limite, protejându-i în același timp de repercusiunile exprimării personale. Lucrând în acest mod sub acoperirea convențiilor și deoarece pentru mulți dintre acești poeți locul este legat în mod semnificativ de istoria personală, poeții locului pot lansa explorări neașteptate în memorie, personalitate și funcționarea conștiinței.

Această carte completează astfel lecturile anterioare, în mare parte politice, ale poeziei peisagistice, îndreptându-se spre chestiuni de auto-articulare și auto-exprimare pentru a susține că impulsul autobiografic este o trăsătură distinctivă și inovatoare a multor poezii de loc din secolul al XVIII-lea. Printre poeții examinați se numără Pope, Thomson, Duck, Gray, Goldsmith, Crabbe, Cowper, Smith și Wordsworth.