Secesionismul post-sovietic: Construirea națiunii și eșecul statului după comunism

Titlul original:

Post-Soviet Secessionism: Nation-Building and State-Failure After Communism

Conținutul cărții:

Dizolvarea URSS a dus la crearea nu numai a cincisprezece state recunoscute, ci și a patru statete nerecunoscute: Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Abhazia și Transnistria. Politicile lor cuprind rețele cu elemente de tip statal. De la începutul anilor 1990, cele patru pseudo-state au fost în permanență dependente de țările lor sponsor (Rusia, Armenia) și au contestat integritatea teritorială a statelor-națiune părintești Azerbaidjan, Georgia și Moldova. În 2014, izbucnirea separatismului susținut de Rusia în estul Ucrainei a dus la crearea a încă două para-state, Republica Populară Donețk (DNR) și Republica Populară Luhansk (LNR), ai căror lideri s-au folosit de experiența statelor de facto mai vechi. În 2020, această rețea în creștere de state de facto număra o populație totală de peste 4 milioane de persoane.

Eseurile reunite în acest volum abordează întrebări precum: Cum supraviețuiesc și continuă să se dezvolte statele de facto post-sovietice? Există ceva specific în ecologia politică a Europei de Est care oferă secesionismului posibilitatea de a lansa procese de creare a unui stat în ciuda sancțiunilor internaționale și a contraacțiunilor statelor lor parentale? Cum se integrează mișcările secesioniste în rețelele mai ample de separatism din Europa de Est și de Vest? Care este impactul secesionismului și al războiului asupra statelor-mamă?

Colaboratorii sunt Jan Claas Behrends, Petra Colmorgen, Bruno Coppieters, Nataliia Kasianenko, Alice Lackner, Mikhail Minakov și Gwendolyn Sasse.