The Fifteenth Century XIX: Enmity and Amity
Eseurile din acest volum explorează relațiile în toate formele și expresiile lor diferite.
Ostilitatea dintre Anglia și Franța a aruncat o umbră lungă asupra secolului al XV-lea și nu numai. În timp ce războiul pe mare și componența armatei care a invadat Normandia în 1417 au lăsat numeroase documente administrative, surse de altă natură evidențiază experiențele francezilor și burgunzilor.
Experiența incursiunii forțelor lui Henric al VIII-lea în 1513 și-a găsit expresia în poezii larg răspândite. În timp ce versurile care celebrau nașterea moștenitorilor ducelui habsburgic de Burgundia încercau să calmeze temerile legate de o schimbare de regim, subliniind beneficiile moștenirii lor multinaționale. Portretele conducătorilor statelor italiene au subliniat apariția unei culturi curtenești comune între Anglia și Italia prin comemorarea alegerii lor ca Cavaleri ai Jartierei, în timp ce înregistrările de la Bishop's Lynn atestă integrarea armonioasă a imigranților din Țările de Jos și din regiunile baltice.
Magna Carta din 1215 - menită să plaseze relația dintre conducător și guvernat pe o nouă bază - a avut o lungă viață ulterioară, oferind un model pentru practicile adoptate de apelanții din 1388 și fiind citată la depoziția lui Richard al II-lea, pentru a fi eclipsată la sfârșitul secolului al XV-lea, când depozițiile s-au concentrat în schimb pe contestarea titlului de monarh. Înregistrările slabe ale reuniunilor convocărilor au dus la accentuarea nejustificată a rolului acestora în acordarea subvențiilor, însă un registru de la Canterbury prezintă o imagine diferită, dezvăluind activitățile convocării din sud din 1462.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)