Secolul XX al Chinei - Revoluție, retragere și drumul spre egalitate

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare complexă a modului în care China înțelege propria sa evoluție socio-politică și interacțiunile sale cu Occidentul, cu accent pe contextul istoric al revoluțiilor. Cartea subliniază perspectiva unică a Chinei asupra democrației și drepturilor individuale, modelată de socialism, și critică imperialismul, în special expansionismul japonez. În ciuda perspectivelor valoroase și a referințelor istorice, lungimea și complexitatea cărții pot pune cititorii la încercare.

Oferă o perspectivă profundă asupra evoluției politice și sociale a Chinei, discută semnificația Revoluției din 1911, subliniază influența ideilor revoluționare de la începutul secolului al XX-lea, critică imperialismul japonez și pledează pentru o înțelegere contextuală a democrației înrădăcinate în socialism. Conține citate unice din autori mai puțin accesibili, îmbogățind discursul.

Stilul de scriere este dens și repetitiv, făcând cartea să pară lungă și plictisitoare pentru unii cititori. Complexitatea sa o poate face mai puțin accesibilă celor care nu sunt familiarizați cu subiectele discutate.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

China's Twentieth Century - Revolution, Retreat and the Road to Equality

Conținutul cărții:

O examinare a schimbărilor în politică și a revoluției din China în ultimul secol

Ce trebuie să facă China pentru a deveni cu adevărat democratică și echitabilă? Această întrebare animă majoritatea dezbaterilor progresiste despre această potențială superputere, iar în China's Twentieth Century, principalul critic al țării, Wang Hui, se întoarce în trecut pentru a găsi un răspuns. Începând cu nașterea politicii moderne în revoluția din 1911, Wang urmărește înflorirea inițială a vieții politice, înflorirea sa în anii '60 radicali și declinul său în timpul liberalizării mai recente a Chinei, pentru a ajunge la răscrucea zilelor noastre.

Examinând apariția unor noi diviziuni de clasă între grupurile etnice în contextul Tibetului și Xinjiang, alături de reapariția neoliberalismului prin prisma incidentului de la Chongqing, Wang Hui pledează pentru o renaștere a social-democrației ca singura cale corectă pentru viitorul Chinei.