Evaluare:
Cartea lui Brian Massumi explorează intersecțiile dintre ontologie, estetică și implicațiile politice ale artei prin prisma diferiților filosofi. Deși cartea prezintă idei complexe despre percepție și relaționalitate, aceasta poate fi o provocare pentru cei care nu sunt familiarizați cu tradițiile filosofice conexe.
Avantaje:Cartea oferă discuții pătrunzătoare despre artă și percepție, ilustrând eficient conceptele complexe cu exemple din lumea reală. Este potrivită pentru cititorii cu o anumită pregătire în filosofia continentală, în special cu Deleuze. Scrierea încurajează gândirea profundă și oferă idei satisfăcătoare pentru cei dispuși să se angajeze în ea.
Dezavantaje:Cartea nu este o lectură ușoară și poate fi o provocare pentru cei care nu au o expunere prealabilă la conceptele filosofice discutate. Unele propoziții sunt complexe și necesită o lectură lentă pentru a înțelege pe deplin ideile, ceea ce ar putea descuraja cititorii ocazionali.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Semblance and Event: Activist Philosophy and the Occurrent Arts
O investigație a „artelor întâmplătoare” prin intermediul conceptelor de „aparență” și „abstracție trăită”.
Evenimentele sunt întotdeauna trecătoare; a experimenta un eveniment înseamnă a experimenta trecerea. Dar cum percepem o experiență care cuprinde atât ceea ce a fost și ceea ce urmează să fie, cât și ceea ce este de fapt prezent? În Semblance and Event, Brian Massumi, bazându-se pe lucrările lui William James, Alfred North Whitehead, Gilles Deleuze și alții, dezvoltă conceptul de „semblance” ca modalitate de abordare a acestei întrebări.
El susține că este vorba despre o chestiune de abstractizare, nu ca opus al concretului, ci ca o dimensiune a acestuia: „abstracție trăită”. O aparență este o abstracție trăită. Massumi folosește categoria aparenței pentru a investiga practicile artistice care sunt relaționale și orientate spre evenimente - cunoscute sub numele de artă interactivă, artă efemeră, artă de performanță, intervenție artistică - pe care le numește în mod colectiv „arte care apar”. Fiecare practică artistică își inventează propriile tipuri de evenimente relaționale de abstractizare trăită, pentru a produce o specie caracteristică de aparență. Angajamentul relațional al operei de artă, continuă Massumi, îi conferă o valență politică la fel de necesară și imediată ca dimensiunea estetică.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)