Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile evidențiază analiza cuprinzătoare a cărții privind criza democrației reprezentative și critica practicilor parlamentare actuale, subliniind perspectiva sa neomarxistă. Cartea face apel la o reevaluare a modului în care este distribuită puterea și a eficienței parlamentelor. Lucrarea este lăudată pentru minuțiozitatea și referințele sale, dar criticată pentru dependența sa de teoriile marxiste și pentru impracticabilitatea percepută a soluțiilor propuse.
Avantaje:⬤ Bine scrisă și riguroasă din punct de vedere academic
⬤ oferă o analiză cuprinzătoare a schimbărilor care au condus la criza democrației reprezentative
⬤ critică în mod eficient influența lobbyiștilor și ineficiența reformelor parlamentare
⬤ bine documentată și provocatoare
⬤ încurajează cititorii să se implice critic în abordarea subiectului.
Dezavantaje:⬤ adoptă un punct de vedere neomarxist pe care unii l-ar putea considera limitativ sau nepractic
⬤ sugerează soluții care par dificil de pus în aplicare, cum ar fi descentralizarea puterii muncitorilor
⬤ critica parlamentelor poate să nu ofere o cale clară de urmat
⬤ se bazează pe teorii pe care unii le-ar putea considera depășite sau prea ideologice.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The End of Representative Politics
Conținutul cărții:
Politica reprezentativă este în criză. Încrederea în politicieni este la un nivel minim istoric. Tot mai puțini oameni votează sau aderă la partide politice, iar interesul nostru pentru politica parlamentară scade rapid. Chiar și partidele de opoziție și radicale, care ar trebui să beneficieze de dezamăgirea publicului față de politică, suferă.
Dar apar forme diferite de activitate politică pentru a înlocui politica reprezentativă: politica instantanee, acțiunea directă, politica insurgentă. Lăsăm în urmă reprezentarea tradițională și ne îndreptăm către o politică fără reprezentanți. În această nouă carte provocatoare, Simon Tormeyexplorează schimbările în curs, bazându-se pe o gamă bogată deexemple, de la Primăvara arabă la revolta Indignados din Spania, de la protestele de stradă din Brazilia și Turcia la apariția unor noi inițiative precum Anonymous și Occupy.
Tormey susține că ipotezele ușoare care ne-au informat cu privire la natura și rolul partidelor și la „democrația bazată pe partide” trebuie regândite. Intrăm într-o perioadă în care politica epuizează, politica evanescentă, o politică a străzii, a piețelor, a micropartidelor, a partidelor pop-up și a demonstrațiilor. Acesta ar putea fi sfârșitul politicii reprezentative așa cum o știm, dar o nouă eră interesantă a angajamentului politic este abia la început.
