Shellback

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Shellback” de Jeanne-Marie Osterman este o explorare poetică a relațiilor familiale complexe, în special între o fiică și tatăl ei, răpus de război. Cartea trece prin inocența copilăriei, experiențele din timpul războiului și nuanțele de îngrijire pe măsură ce tatăl îmbătrânește. Colecția este lăudată pentru profunzimea sa emoțională, imaginile vii și utilizarea magistrală a versului liber, ceea ce o face o lectură captivantă, care rezonează cu teme universale.

Cartea este scrisă cu o voce proaspătă și o înțelegere remarcabilă a realizării poetice. Are un flux care seamănă cu un roman, surprinzând o gamă largă de emoții și experiențe. Recenzile evidențiază capacitatea lui Osterman de a crea imagini vii și descrieri puternice ale personajelor, în special în portretizarea dinamicii familiale complexe. Profunzimea emoțională și frumusețea poeziei sunt frecvent lăudate, indicând o legătură puternică cu cititorii.

Unii cititori se așteptau mai degrabă la o poveste narativă decât la o colecție de poezii, ceea ce a dus la dezamăgire. Brevitatea cărții ca volum scurt i-ar putea lăsa pe unii să dorească mai mult conținut sau mai multă dezvoltare a poveștii.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Un omagiu nu lipsit de probleme și o elegie dificilă, Shellback urmărește atașamentul unei fiice față de tatăl ei, de la zilele copilăriei în care încerca "să fie băiatul lui" până la sarcina adultului de a-i fi îngrijitor în ultimii ani. Incluzând detalii îngrozitoare din timpul serviciului tatălui în Marină, în cel de-al Doilea Război Mondial, în Pacific, pe care poetul îl memorează în versuri tăioase, alături de detaliile dureroase ale declinului său, Osterman conturează portretul unei relații complexe. Marcate de candoare și clarviziune, aceste poezii se împotrivesc rezoluțiilor liniștitoare și consolării ușoare, motiv pentru care vor suna cu siguranță adevărat cititorilor.

-Jeanne Marie Beaumont, Letters from Limbo.

Shellback este o elegie pentru un om care a învățat-o pe fiica sa cea mică cum să "întindă un dolar, să conducă un camion, / să ancoreze un șurub, să câștige la gin rummy". Jeanne-Marie Osterman alternează între scenele de coșmar la care tatăl ei a asistat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și traumele mai mici, dar nu mai puțin emoționante, ale ultimelor luni petrecute într-un azil de bătrâni. Limbajul ei este sobru și colocvial, cu momente de ironie și umor care luminează fiecare detaliu. Munca grea de a pierde și de a suferi este frumos păstrată în aceste poezii, care prin vivacitatea lor funcționează ca o serie de fotografii. Sau o capsulă a timpului. Sau chihlimbar - ceva dur, primordial și aproape clar. Osterman transmite, impecabil și cu o grație de nezdruncinat, cunoașterea greu câștigată că "nimeni nu este doar / păcatele sale.".

-Mark Bibbins, 13th Balloon)

Poemele frumos secvențiate din Shellback de Jeanne-Marie Osterman oferă un portret cutremurător al tatălui poetei ca băiat din epoca depresiunii și veteran al celui de-al Doilea Război Mondial în Marină, dat dovadă de răceală emoțională și furie abia reprimată. Poezia lor rezidă în devotamentul filial al poetei, în dorința ei de a-l înțelege și de a avea grijă de el la bătrânețe. Așa cum scrie Osterman în "Iartă: " "Las amintirile pe care nu le pot șterge / să se odihnească în pace, / știind că nimeni nu este doar păcatele sale". Cu imagini adesea obsedante și replici tăiate cu grijă, ea portretizează memorabil un om, epoca sa și dragostea nețărmurită a unei fiice.

-Gardner McFall, On the Line.