Și apoi au încetat să mai vorbească cu mine: Making Sense of Middle School

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Judith Warner oferă o explorare cuprinzătoare a experienței școlii medii, bazată pe cercetări și interviuri ample. Cartea își propune să îi ajute pe părinți să își înțeleagă și să își sprijine mai bine copiii în această perioadă tumultoasă. Mulți recenzenți au lăudat cartea pentru perspectivele sale și relatările relatabile, în timp ce unii au criticat-o pentru lipsa unor strategii parentale aplicabile și pentru faptul că este uneori repetitivă.

⬤ Oferă o perspectivă profundă asupra experienței școlii gimnaziale atât pentru părinți, cât și pentru copii.
⬤ Scrisă într-un stil captivant, conversațional și ușor de citit.
⬤ Se bazează pe cercetări ample și pe numeroase interviuri, oferind o perspectivă bine închegată.
⬤ Ajută părinții să reflecteze asupra propriilor experiențe și să dezvolte empatie față de copiii lor.
⬤ Bine organizată, cu narațiuni clare care combină contextul istoric și poveștile personale.

⬤ Unii cititori au considerat-o lipsită de strategii practice de parenting și de sfaturi utile.
⬤ Aspectele istorice ale cărții au fost considerate de unii ca fiind străine, făcând-o să pară lungă.
⬤ Repetarea ocazională a temelor și ideilor a dus la o anumită dezangajare.
⬤ Unele critici menționează tendința de a menține status quo-ul în loc să ofere metode transformative de parenting.

(pe baza a 25 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

And Then They Stopped Talking to Me: Making Sense of Middle School

Conținutul cărții:

Prin poveștile copiilor și părinților aflați în tranșeele școlii gimnaziale, o autoare de bestseller New York Times dezvăluie de ce acești ani sunt atât de dureroși, cum părinții îi înrăutățesc involuntar și ce trebuie să facem cu toții pentru a ne maturiza.

"Ca părinte al unui elev de gimnaziu, m-am simțit ca și cum Judith Warner ar fi tras cu ochiul în viața mea - și în viața multora dintre pacienții mei. Acesta este un dar pentru copiii noștri și pentru viitorul lor sine." - Lori Gottlieb, autoarea cărții Maybe You Should Talk to Someone

Francezii au un nume pentru anii infernali dintre școala primară și liceu: l' ge ingrat, sau "vârsta urâtă". Caracterizați de o furtună perfectă de schimbări în dezvoltare - fizice, psihologice și sociale - anii de gimnaziu sunt o perioadă de mare suferință atât pentru copii, cât și pentru părinți, marcată de durere, izolare, excludere, competiție, anxietate și, adesea, cruzime. O parte din acestea sunt inevitabile; adolescența timpurie prezintă provocări intrinseci. Dar acești ani sunt mai grei decât ar trebui să fie, iar Judith Warner crede că adulții sunt complici.

Cu înțelegere profundă și compasiune, Warner ne conduce spre o nouă înțelegere a rolului pe care școala gimnazială îl joacă în viețile noastre. Ea susține că părinții elicopter din zilele noastre sunt prea preocupați de statut și realizări - într-un fel, un efect rezidual al propriilor experiențe din școala gimnazială - și că acest lucru agravează conștiința de sine, absorbția de sine și "sortarea" socială atât de tipică adolescenței timpurii.

Urmărind un secol de cercetare privind copilăria mijlocie și reunind vocile cercetătorilor în științe sociale, psihologilor, educatorilor și părinților, cartea lui Warner arată cum adulții pot fi modele morale pentru copii, făcându-i mai empatici, mai atenți și mai rezistenți. Ea ne încurajează să începem să îi tratăm pe elevii de gimnaziu ca pe oamenii complecși care sunt, să îi ținem la standarde înalte de bunătate și să îi ajutăm să se vadă unii pe alții ca fiind mai mult decât "sportivi și fete rele, tocilari și târfe".

În parte critică culturală și în parte îndemn la acțiune, această carte esențială analizează una dintre cele mai formative perioade ale vieții și arată cum ne putem ajuta copiii nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere.