Simplitatea divină: O relatare dogmatică

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o examinare completă și clară a doctrinei creștine clasice a simplității divine, inițial o teză de doctorat a lui Duby. Ea aprofundează concepte metafizice complexe cu o abordare clară și atentă, subliniind relația dintre natura lui Dumnezeu și atributele Sale. Deși se implică profund în perspectivele teologice istorice și contemporane, autorul înrădăcinează în cele din urmă discuția în învățăturile biblice.

⬤ Cercetare temeinică și angajament față de sursele teologice clasice și contemporane.
⬤ Gândirea și limbajul clar fac accesibile conceptele complexe.
⬤ Exprimarea atentă asigură precizie în discutarea subiectelor sensibile.
⬤ Angajamentul puternic față de credință și autoritatea Scripturii este reconfortant în teologia filosofică.
⬤ Oferă perspective valoroase pentru teologii contemporani și încurajează contemplarea ulterioară a simplității divine.

⬤ Unele observații pot fi controversate sau nu sunt unanim acceptate.
⬤ Doctrina simplității divine poate părea inițial abstractă și îndepărtată de viața creștină de zi cu zi.
⬤ Meditația continuă asupra doctrinei poate necesita eforturi suplimentare pentru a înțelege aplicațiile sale practice.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Divine Simplicity: A Dogmatic Account

Conținutul cărții:

Steven J. Duby examinează doctrina simplității divine. Această discuție este centrată pe cele trei trăsături distinctive: fundamentarea în exegeza biblică, utilizarea lui Toma de Aquino și a reformatorilor ortodocși; și scrierile teologilor moderni sistematici și filosofici.

Duby schițează istoria generală a doctrinei creștine a simplității divine și discută trăsăturile metodologice și conținutul esențial al relatării dogmatice. El fundamentează afirmațiile doctrinei simplității divine demonstrând că acestea sunt implicite și cerute de relatarea biblică despre Dumnezeu. Duby ia în considerare modul în care simplitatea este dedusă din singularitatea și aseitatea lui Dumnezeu, precum și modul în care este dedusă din imuabilitatea și infinitatea lui Dumnezeu și din doctrina creștină a creației.

Discuția se încheie cu răspunsul la obiecțiile majore la adresa simplității, și anume că doctrina nu ține cont de pluralitatea atributelor divine, că eradică libertatea lui Dumnezeu de a crea lumea și de a acționa față de noi; și că nu este în concordanță cu distincțiile personale care trebuie făcute în doctrina Trinității.