Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea sfidează normele existente în teoria organizațională prin accentuarea comportamentelor conștiente ale indivizilor în instituții, promovând ideea că diversitatea perspectivelor favorizează inovarea și creativitatea. Este o explorare a modului în care organizațiile pot prospera prin ceea ce Stark numește „heterarhie”, mai degrabă decât prin structurile ierarhice tradiționale.
Avantaje:Cartea oferă o perspectivă revigorantă asupra comportamentului organizațional, subliniind rolul procesului decizional conștient și importanța diversității valorilor în promovarea inovației. Scrierea este captivantă și bine structurată, prezentând etnografii care ilustrează eficient argumentele lui Stark. Cititorii apreciază cadrul analitic care face legătura între sociologie și economie, ceea ce face ca explorarea creativității în organizații să fie atât fundamentată empiric, cât și provocatoare.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi abordarea academică densă sau dificil de digerat. În plus, deși cartea prezintă principii convingătoare, este posibil să nu servească drept ghid practic pentru aplicarea imediată în contexte organizaționale.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Sense of Dissonance: Accounts of Worth in Economic Life
Conținutul cărții:
Ce contează? La locul de muncă, ca și în alte domenii ale vieții, nu este întotdeauna clar care sunt standardele după care suntem judecați sau cum se determină valoarea noastră.
Acest lucru poate fi dezorientant și deconcertant. Din această cauză, multe organizații dedică resurse considerabile limitării și clarificării logicii utilizate pentru evaluarea valorii.
Dar, după cum susține David Stark, întreprinderilor le-ar fi adesea mai bine, în special în gestionarea schimbării, dacă ar permite mai multe logici ale valorii și nu ar descuraja neapărat incertitudinea. De fapt, în multe cazuri, ordinele multiple ale valorii sunt inevitabile, astfel încât organizațiile și firmele ar trebui să învețe să valorifice beneficiile unei astfel de eterarhii, în loc să încerce să o elimine. Stark prezintă acest argument prin studii de caz etnografice a trei companii care încearcă să facă față schimbărilor rapide: o companie producătoare de mașini-unelte din Ungaria târzie și postcomunistă, o companie new-media nou înființată în New York în timpul și după prăbușirea bulei internetului și o bancă de investiții de pe Wall Street a cărei sală de tranzacționare a fost distrusă la 11 septembrie.
În fiecare caz, fricțiunea criteriilor concurente de valoare a promovat o reflexivitate organizațională care a facilitat schimbarea întreprinderii și abordarea incertitudinii pieței. Pornind de la noțiunea lui John Dewey conform căreia situațiile derutante oferă oportunități de cercetare inovatoare, Stark susține că disonanța diverselor principii poate conduce la descoperire.
