Socrate titularizat: Instituțiile filosofiei secolului XXI

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o perspectivă contemporană asupra filosofiei și educației, fiind deosebit de atrăgătoare pentru cititorii interesați de filosofia academică și viitorul acesteia, deși unii o critică pentru lipsa de profunzime și acuratețe istorică.

** Oferă o perspectivă contemporană revigorantă asupra filosofiei și educației. ** Fiecare capitol este concentrat și poate fi citit independent, facilitând accesibilitatea. ** Include rezumate ale multor periodice, facilitând asimilarea materialului. ** Prezintă o bibliografie valoroasă pentru lecturi suplimentare. ** Acoperă bine subiecte precum filosofia aplicată, etica mediului și bioetica. ** Oferă o practică excelentă a vocabularului potrivită pentru cititorii avansați, cu indicii contextuale. ** Pune accentul pe filosofia de teren și pe impactul ei în lumea reală.

** Unii cititori consideră că este bogată în conținut, dar îi lipsește profunzimea, neatingându-și pe deplin scopul propus. ** Criticii susțin că reprezintă greșit filosofia și practicile socratice. ** Limbajul folosit este considerat excesiv de academic și inaccesibil de către unii. ** Poate fi considerată costisitoare pentru conținutul pe care îl oferă. ** Există acuzații de interpretări ahistorice și ipocrizie în argumentele autorilor.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Socrates Tenured: The Institutions of 21st-Century Philosophy

Conținutul cărții:

Filosofia profesională s-a îndepărtat atât de mult de rădăcinile sale, încât Socrate nu ar avea nicio șansă să fie titularizat în majoritatea departamentelor din zilele noastre.

La urma urmei, el își petrecea timpul vorbind cu oameni din toate categoriile sociale, în loc să fie îngropat în literatura secundară și să șlefuiască argumente pentru revistele cu evaluare colegială. Cu toate acestea, cumva, această hipertrofie se consideră filosofie „adevărată”.

Socrates Tenured diagnostichează patologiile filosofiei contemporane și arată cum poate fi revitalizat domeniul. Prima parte a cărții schițează criza cu care se confruntă filosofia într-o epocă neoliberală și îi urmărește rădăcinile până la mișcarea din secolul al XX-lea de a transforma filosofia într-o disciplină academică. În a doua parte, autorii analizează diversele încercări, de la etica aplicată la propria lor marcă de „filosofie de teren”, de a face față problemelor rezultate de insularitate și irelevanță socială.

Partea a treia face legătura între această evaluare a filosofiei și discuțiile mai ample din cadrul politicii cunoașterii cu privire la impactul cercetării asupra societății. Ultimele capitole analizează atât impactul pe care filosofia l-ar putea avea, cât și cum ar putea arăta o filosofie a impactului.