The Sonatas of Henry Purcell: Rhetoric and Reversal
Sonatele în trio ale lui Purcell sunt printre pietrele de temelie ale muzicii de cameră baroce. Compozitorul însuși le-a descris cu nepăsare ca fiind "o imitație justă a celor mai renumiți maeștri italieni".
Cu toate acestea, analiza structurilor care stau la baza lor arată că modestia lui Purcell ascunde un amestec extrem de original de modele italiene, dispozitive compoziționale tradiționale englezești complexe și propria sa cvasi-obsesie cu tehnica compozițională și contrapunctică. Lucrarea inovatoare a lui Alon Schab, The Sonatas of Henry Purcell: Rhetoric and Reversal începe cu o prezentare generală a celor două seturi de sonate și a surselor lor, a tipurilor lor de mișcări și a unora dintre procedurile compoziționale și retorice de bază pe care le demonstrează. Partea principală a cărții evidențiază câteva structuri ascunse care nu se aud neapărat, dar care sunt consistente și au jucat un rol important în procesul compozițional.
Simetria, atât temporală, cât și spațială, guvernează o mare parte din aceste structuri subiacente. Sub suprafața studiilor sale în stil italian, Purcell a creat corespondențe complicate între nivelurile micro și macro ale lucrărilor, precum și unități de proporții și, mai presus de toate, structuri impresionante de tip oglindă.
Cartea lui Schab deschide o fereastră importantă către tehnica compozițională a secolului al XVII-lea și oferă dovezi suplimentare ale utilizării de către Purcell a unor tehnici compoziționale avansate în lucrări care își propuneau să fie plăcute pentru amatori și incitante pentru profesioniști. Alon Schab este lector la Universitatea din Haifa.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)