Soul Unsung: Reflecții asupra formației în muzica populară de culoare

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Soul Unsung” de Kevin Le Gendre aprofundează contribuțiile muzicienilor în genul muzicii soul, subliniind rolul integral al instrumentiștilor alături de vocaliști. Cartea acoperă evoluția muzicii soul din anii 1960 până la tendințele actuale, explorând legăturile dintre diferite stiluri muzicale, inclusiv jazz, funk și hip-hop. Autorul oferă analize pătrunzătoare și relatări detaliate ale diferitelor instrumente și ale impactului lor asupra muzicii soul, culminând cu o apreciere mai largă a complexității genului.

Bine scrisă și pătrunzătoare, cartea oferă o înțelegere profundă a evoluției muzicii soul, evidențiază muzicieni adesea ignorați și face legătura între diverse genuri. Ea conține capitole dedicate unor instrumente și artiști specifici, sporind cunoștințele și aprecierea cititorului. Abordarea echilibrată a autorului și capacitatea sa de a conecta tendințele istorice și contemporane sunt, de asemenea, lăudate.

Unii cititori pot găsi conținutul complex copleșitor, iar analiza profundă ar putea necesita resurse suplimentare pentru a aprecia pe deplin referințele muzicale. Există o lamentație cu privire la starea actuală a industriei muzicale, care ar putea fi percepută ca fiind pesimistă în ceea ce privește tendințele muzicale moderne.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Soul Unsung: Reflections on the Band in Black Popular Music

Conținutul cărții:

Istoria muzicii soul a fost definită, în primul rând, de o succesiune de vocaliști excepționali. Este imposibil să concepem genul fără ei. Acest lucru nu înseamnă, însă, că cei care susțin cântăreții, cei care cântă la instrumente - basiști, toboșari, chitariști, claviaturiști și saxofoniști - au fost reduși la nimic altceva decât să meargă pe piese. Dacă Aretha Franklin și Otis Redding au fost capabili să emoționeze publicul, atunci membrii formației și aranjorii lor, precum King Curtis și Booker T. Jones, au jucat un rol-cheie în crearea unor piese care aveau o profunzime emoțională și o ingeniozitate tehnică pe măsură. Aceste figuri mai puțin cunoscute ne-au sporit plăcerea de a asculta.

În Soul Unsung, Kevin Le Gendre celebrează contribuția instrumentiștilor la soul. El analizează, în detaliu, creativitatea și imaginația inspiratoare pe care mai multe generații de muzicieni le-au adus pop-ului negru și evidențiază modul în care aceștia au lărgit pânza sonoră a acestuia prin adoptarea unor abordări stilistice neobișnuite și prin îmbrățișarea celor mai noi tehnologii disponibile. Această carte oferă o perspectivă asupra stării sufletului contemporan și a relației sale cu jazzul, rockul și hip-hop-ul. Tocmai pentru că soul-ul nu a evoluat în vid, are un canon care este de invidiat de bogat în varietate.

Soul Unsung pune în lumină multitudinea de sunete hipnotizante care constituie acest patrimoniu și explică de ce ele afectează ascultătorul la fel de mult ca un mare cântăreț. Punând accentul pe formație, Le Gendre își propune să schimbe percepția asupra uneia dintre marile forme de expresie care au marcat cultura populară în secolul al XX-lea, astfel încât cei care cântă să primească, alături de cei care cântă, locul care li se cuvine în panteonul muzicii contemporane.