Spălarea picioarelor în Ioan 13 și comunitatea ioanină

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare profundă și pătrunzătoare a scenei spălării picioarelor din Ioan 13, sporită de contextul istoric. Cartea a primit laude pentru erudiția sa atentă și pentru contribuția sa la înțelegerea acestui moment biblic.

Analiza pătrunzătoare a scenei spălării picioarelor, contextul istoric bogat, erudiția atentă și este bine recomandată de cititori.

În recenzii nu au fost menționate dezavantaje specifice.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Footwashing in John 13 and the Johannine Community

Conținutul cărții:

Scris în urmă cu peste două decenii, Footwashing in John 13 and the Johannine Community de John Christopher Thomas a devenit rapid cunoscut drept cel mai cuprinzător studiu al practicii spălării picioarelor în lumea antică, cea mai detaliată analiză literară a relatării găsite în Ioan 13. 1-20, și „un exemplu excelent despre cum să te angajezi într-un studiu al posibilelor practici ale comunității ioanine” (David Mark Ball).

În această a doua ediție, Thomas a eliminat erorile tipografice, a actualizat diversele discuții prin încorporarea celor mai semnificative studii relevante în notele și în textul volumului, în special rezultatele cercetărilor dedicate Evangheliei a IV-a și lui Ioan 13 - în special cele care au răspuns la prima ediție, a clarificat rațiunea utilizării scrierilor creștine timpurii în secțiunile dedicate reconstituirii practicii în comunitatea ioanină și a dat unele indicații cu privire la modul în care sugestiile sale pentru cercetări viitoare au generat răspunsuri. Când a apărut prima ediție a acestei lucrări, foarte puțini cercetători acordau atenție posibilei practici a spălării picioarelor în comunitatea ioanină.

Unul dintre obiectivele publicării inițiale a monografiei a fost de a plasa rolul și funcția spălării picioarelor pe agenda de discuții a cercetătorilor. Datorită, în parte, impactului studiului, în ultimele două decenii, posibila practică a spălării picioarelor și semnificația acesteia au început să primească mai multă atenție ca practică în cadrul comunității ioanine, precum și în practica bisericii.