Spațiu și timp în practica artistică și estetică: Moștenirea lui Gotthold Ephraim Lessing

Titlul original:

Space and Time in Artistic Practice and Aesthetics: The Legacy of Gotthold Ephraim Lessing

Conținutul cărții:

Când gânditorul iluminist Gotthold Ephraim Lessing și-a scris tratatul Laocoon: An Essay on the Limits of Painting and Poetry în 1766, el a subliniat punctele forte și punctele slabe ale fiecărei arte. Pictura a fost atribuită domeniului spațiului, iar poezia domeniului timpului.

Space and Time in Artistic Practice and Aesthetics explorează modul în care artiștii din secolul al XVIII-lea și până în zilele noastre s-au confruntat cu consecințele teoriei lui Lessing și cu cele pe care aceasta le-a generat. După cum arată cartea, mulți artiști au fost - și continuă să fie - influențați de teorii asemănătoare lui Lessing, care s-au infiltrat în educația artistică și în critica de artă.

Artiști de la Jean Raoux la Willem de Kooning și Frances Bacon, și critici de artă precum Clement Greenberg, au simțit greutatea teoriilor lui Lessing în modurile lor de creație, conștient sau nu. Ar trebui să sunăm ceasul morții pentru teoriile lui Lessing și ale semenilor săi? Sau concepțiile despre temporalitate, spațialitate și competiție artistică vor continua să se dezvolte? Această carte - prima care analizează modul în care scrierile lui Lessing se leagă de producția artelor vizuale - aduce în prim plan aceste întrebări.