Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile cărții lui Halberstam despre literatura gotică ilustrează un amestec de apreciere pentru perspectivele sale noi asupra genului, alături de critici privind încrederea excesivă pe care o acordă teoriilor critice care pot diminua estetica literară.
Avantaje:Cartea oferă o perspectivă nouă asupra literaturii gotice, împletește eficient psihanaliza și teoria relațiilor rasiale cu analiza literară și este lăudată pentru scrierea clară și precisă. Cartea include interpretări pătrunzătoare, cum ar fi citirea lui „Dracula” ca text antisemit și este recomandată celor interesați de o înțelegere mai profundă a genului.
Dezavantaje:Criticii susțin că această carte se concentrează prea mult pe sexualitate și pe teoria critică, ceea ce poate conduce la presupuneri și erori retorice. În plus, există îngrijorări că acest accent diminuează aprecierea meritului literar și a esteticii gotice. Calitatea hârtiei este, de asemenea, remarcată ca fiind sub așteptări.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters
Conținutul cărții:
În această examinare a monstrului ca obiect cultural, Judith Halberstam oferă o relectură a monstruosului care revizuiește viziunea noastră asupra goticului. Pornind de la secolul al XIX-lea și operele lui Shelley, Stevenson, Stoker și Wilde până la filmele de groază contemporane, exemplificate de filme precum Tăcerea mieilor, Masacrul cu drujba din Texas și Candyman, Skin Shows înțelege goticul ca pe o tehnologie versatilă, un mijloc de a produce monștri care este în mod constant rescris de temerile condiționate istoric și cultural generate de un sentiment comun de alteritate și diferență.
Folosind abordări feministe și queer ale corpului monstruos, Halberstam vede goticul ca pe un fenomen cultural amplu, care sprijină și susține ierarhiile economice, sociale și sexuale ale vremii. Ea rezistă criticilor psihanalitice familiare și avertizează împotriva oricărei încercări interpretative de a reduce puterea afectivă a monstruosului la un singur factor. Monstrul secolului al XIX-lea este arătat, de exemplu, ca configurând alteritatea ca un amalgam de rasă, clasă, gen și sexualitate.
Invocându-l pe Foucault, Halberstam descrie istoria monștrilor în termenii relației sale schimbătoare cu corpul și reprezentările sale. Ca urmare, lecturile sale ale textelor familiare sunt radical noi.
Ea localizează psihanaliza însăși în cadrul tradiției gotice și vede sexualitatea ca pe o bestie creată în literatura secolului al XIX-lea. Halberstam susține că interpretabilitatea excesivă, fie în film, fie în literatură, fie în cultura în general, este marca reală a monstruozității.
