Speculative Blackness: Viitorul rasei în science fiction

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare pătrunzătoare a negrității în contextul science fiction-ului și al fandom-ului, discutând în special intersecțiile dintre rasă și ficțiunea speculativă. Ea prezintă o serie de categorii de fandom, examinând în același timp modul în care personajele și culturile de culoare sunt reprezentate și reinterpretate în aceste narațiuni. Lucrarea este lăudată pentru analiza sa atentă, deși se confruntă și cu unele critici pentru că trece cu vederea anumite aspecte ale subiectului său.

⬤ Discuție inteligentă care rezonează cu fanii sci-fi și fantasy
⬤ lărgește înțelegerea „experienței negre” în literatură
⬤ utilă pentru scriitorii sci-fi de culoare
⬤ oferă un cadru productiv pentru regândirea căutărilor creative și intelectuale
⬤ analiză angajantă a reprezentării rasei în fandom.

⬤ Unii critici susțin că trece cu vederea personaje și dinamici importante din cadrul genului, în special în „Star Trek”
⬤ anumite afirmații despre structurile narative pot fi considerate nefondate
⬤ unii cred că nu acoperă pe deplin toate aspectele relevante ale fandomurilor discutate.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Speculative Blackness: The Future of Race in Science Fiction

Conținutul cărții:

În Speculative Blackness, Andr M. Carrington analizează genul extrem de rasializat al ficțiunii speculative - inclusiv science fiction, fantasy și opere utopice, împreună cu culturile fanilor acestora - pentru a ilustra relația dintre convențiile de gen din media și semnificațiile atribuite negrului în imaginația populară.

Argumentul lui Carrington cu privire la paternitate, fandom și rasă într-un gen care a fost atât marginalizat, cât și celebrat, oferă o perspectivă de culoare asupra operelor emblematice ale science fiction-ului. El examinează cariera actriței Nichelle Nichols, care a interpretat personajul Uhura în serialul original Star Trek și a devenit ulterior recrutor pentru NASA, precum și serialul spin-off Star Trek: Deep Space Nine, care se desfășoară pe o stație spațială comandată de un căpitan de culoare. El recuperează un moment esențial, dar trecut cu vederea, din fandomul science-fiction al anilor 1950, în care cititorii și scriitorii de fanzine s-au confruntat cu problemele rasiale, abordând un scriitor fictiv de culoare și punând sub semnul întrebării relevanța rasei pentru contribuțiile sale aparente la fanzine. Carrington analizează producțiile Marvel comics și ale editurii de benzi desenate Milestone Media, deținută de negri, în special reprezentările sexualității negrilor din titlul său emblematic, Icon. De asemenea, el interoghează ficțiunea online a fanilor despre femeile britanice de culoare din Buffy the Vampire Slayer și din seria Harry Potter.

De-a lungul acestei analize nuanțate, Carrington teoretizează relația dintre rasă și gen în producția culturală, dezvăluind noi înțelegeri ale semnificației negrului în literatura și cultura americană a secolului XX.