Spionaj din spațiu: Construirea sistemelor de comandă și control prin satelit ale Americii

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Spionaj din spațiu” de David Arnold este apreciată pentru relatarea sa istorică amănunțită a Facilității de control prin satelit a Forțelor Aeriene și a contribuțiilor sale la recunoașterea prin satelit. Cititorii apreciază accesibilitatea sa, narațiunea captivantă și cercetările aprofundate ale autorului. Cu toate acestea, unii consideră că îi lipsesc detaliile tehnice și acoperirea anumitor organizații influente legate de programul de sateliți.

⬤ Cercetare istorică amănunțită și descriere detaliată a Facilității de control prin satelit a Forțelor Aeriene.
⬤ Stilul accesibil de scriere permite cititorilor din medii diferite să înțeleagă subiecte complexe.
⬤ Narațiune captivantă cu o notă umană.
⬤ Oferă o bună perspectivă asupra primelor programe de recunoaștere prin satelit, cum ar fi Corona.
⬤ Recomandat de persoane cu experiență profesională în domeniu.

⬤ Lipsă de profunzime tehnică și detalii pentru cei care caută o istorie mai tehnică.
⬤ Lipsește acoperirea organizațiilor cheie precum Ramo Wooldridge/Space Technology Labs, CIA și altele implicate în programele de sateliți.
⬤ Unii recenzenți au considerat că titlul este înșelător în ceea ce privește concentrarea conținutului.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Spying from Space: Constructing America's Satellite Command and Control Systems

Conținutul cărții:

La 14 august 1960, a avut loc în liniște o revoluție în capacitățile de recunoaștere ale Americii. Atunci când Air Force C-119 Flying Boxcar Pelican 9 a surprins o găleată care se întorcea din spațiu cu film de la un satelit, comunitatea americană de informații a obținut acces la informații despre Uniunea Sovietică, refuzate anterior. Misiunile satelitului de recunoaștere Corona care au urmat au ridicat vălul de secret de pe blocul comunist, dezvăluind, printre altele, că nu exista "Missile Gap".

Această revoluție în domeniul informațiilor militare nu ar fi putut avea loc fără dezvoltarea sistemelor de comandă și control care au făcut posibilă cursa spațială. În Spionajul din spațiu, David Christopher Arnold spune povestea modului în care ofițerii militari și contractorii civili au construit Air Force Satellite Control Facility (AFSCF) pentru a sprijini Programul Național de Recunoaștere. AFSCF a avut, de asemenea, o relație unică cu Oficiul Național de Recunoaștere, o organizație secretă pe care guvernul SUA a ascuns-o oficial până în anii 1990. Ca orice mare sistem tehnologic, AFSCF a evoluat ca urmare a interacțiunii oamenilor cu tehnologia și între ei.

Spionajul din spațiu umple o lacună în istoria spațială, spunând povestea sistemelor de comandă și control care au făcut utile rachetele și sateliții. Cei interesați de zborurile spațiale sau de eforturile de informații vor beneficia de această privire revelatoare asupra unui aspect puțin cunoscut al realizărilor americane. Cei fascinați de modul în care funcționează organizațiile mari și complexe vor găsi, de asemenea, un studiu intrigant al rivalităților dintre servicii și al ciocnirilor dintre culturile militare și civile.