Spiritul speranței

Recenzii ale cititorilor

Recenzile subliniază profunzimea și aspectele fundamentale ale cărții lui Moltmann despre fenomenologie, concentrându-se pe conceptul de „Hupostasis” și implicațiile sale în teologie și speranță. Cartea este văzută ca o contribuție semnificativă la înțelegerea esenței existenței și a participării la divin.

Fenomenologie fundamentală bine structurată, perspective teologice profunde, accent puternic pe participarea la istoria și speranța trinitară, foarte recomandată de cititorii de lungă durată.

În recenzie nu au fost menționate dezavantaje specifice, dar temele complexe pot să nu fie accesibile tuturor cititorilor.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Spirit of Hope

Conținutul cărții:

Celebrul teolog Jrgen Moltmann revine aici la tema pe care a abordat-o atât de puternic în lucrarea sa revoluționară, Teologia speranței. În secolul XXI, ne spune el, speranța este contestată de ideologii și tendințe globale care ar nega speranța și chiar viața însăși.

Violența teroristă, inegalitatea socială și economică și, mai ales, criza iminentă a schimbărilor climatice contribuie toate la un moment cultural de profundă disperare. Moltmann ne reamintește că credința creștină are multe de spus ca răspuns la o lume deznădăjduită. În da-ul etern al Dumnezeului viu, afirmăm bunătatea și scopul continuu al umanității noastre fragile.

De asemenea, iubirea lui Dumnezeu ne împuternicește să iubim viața și să rezistăm unei culturi a morții. Cele două secțiuni ale cărții promovează în egală măsură aceste afirmații, însă în moduri diferite.

Prima secțiune analizează provocările la adresa speranței în lumea noastră actuală, mai ales criza mediului. Aceasta susține că credința creștină - și, de fapt, toate religiile lumii - trebuie să se orienteze către integritatea familiei umane și către mediul fizic necesar acestei integrități.

Cea de-a doua secțiune se bazează pe resursele Bisericii primare, ale Reformei și ale conversației teologice contemporane pentru a susține eforturile de a aborda deficitul de speranță descris în prima secțiune.