Atât budismul, cât și marii gânditori occidentali descriu un nivel de experiență introspectivă, subiectivă, dincolo de limbaj, care poate servi ca sursă și inspirație pentru un comportament etic non-dual. Atât Nagarjuna, cât și Wittgenstein - în calitate de reprezentanți ai marilor tradiții filosofice - subliniază faptul că limbajul indică nivelul experiențial al propriei sale origini, dar nu poate reprezenta acest nivel în mod exhaustiv.
Condiționarea lingvistică și culturală a fiecărei persoane influențează, de asemenea, "verbalizarea" ulterioară a experienței sale meditative. În conștientizarea limitelor lingvistice și recunoașterea unui spațiu meta-lingvistic al experienței, problemele pot fi rezolvate în moduri noi - cu consecințe de mare amploare.
Cu o nouă abordare a filosofiei interculturale, această carte își propune să contribuie la rezolvarea problemelor globale într-un mod profund și intercultural, arătând diversitatea limbilor nu ca pe un obstacol, ci ca pe o oportunitate și un element constitutiv al realității. Perspective, paradigme și tradiții filosofice multiple se completează reciproc într-un proces de înțelegere reciprocă și găsesc o sinteză în care diversitatea nu trebuie să fie dizolvată, ci poate fi transcendată în tăcere și rezolvată pragmatic.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)