Stăpâna catacombelor: A patra carte din saga epică a „Lordului insulelor

Recenzii ale cititorilor

Recenziile pentru „Mistress of the Catacombs”, a patra carte din seria „Lord of the Isles” a lui David Drake, evidențiază un amestec de elemente pozitive privind stilul de scriere și implicarea personajelor, alături de critici privind repetitivitatea și lipsa de dezvoltare a personajelor. În timp ce mulți cititori apreciază acțiunea, narațiunea și modul în care fiecare personaj contribuie la complotul general, există un sentiment comun că seria devine formulaică și previzibilă.

⬤ Personaje captivante la care cititorii țin.
⬤ Narațiuni bine structurate cu arcuri ale personajelor individuale.
⬤ Rezolvări satisfăcătoare ale firelor intrigii.
⬤ Stil de scriere bun și aventură captivantă.
⬤ Cadru istoric și cultural solid care diferă de romanele fantasy tipice.

⬤ Seria pare repetitivă, cu intrigi similare în toate cărțile.
⬤ Unele personaje nu au profunzime și dezvoltare.
⬤ Critici ale „sindromului Robert Jordan”, în care complotul pare stagnant sau lung.
⬤ Lipsa unei dezvoltări semnificative a personajelor principale.
⬤ Ocazional, evoluții confuze ale intrigii cu linii temporale și dimensiuni multiple.

(pe baza a 18 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Mistress of the Catacombs: The Fourth Book in the Epic Saga of 'Lord of the Isles'

Conținutul cărții:

Întoarce-te la povestea epică a Lordului Insulelor, saga de magie și putere a lui David Drake.

Pentru prima dată după o mie de ani, Regatul Insulelor are un guvern și un conducător adevărat: Prințul Garric de Haft. Dușmanii care se unesc împotriva lui intenționează să distrugă nu numai regatul, ci și omenirea.

Rebelii care se adună în vest depășesc numeric armata regală, iar magia pe care o exercită poate lovi până în inima palatului însuși, însă în spatele lor se ascund pericole mult mai mari. La marginea insulelor, puteri străvechi se pregătesc pentru o luptă titanică în care ființele umane sunt simpli pioni - sau hrană pentru animale.

Monștri reptilieni și insecte din alte timpuri mărșăluiesc spre regat, comandați de vrăjitori care nu mai sunt oameni sau care nu au fost niciodată oameni. Dacă nu va fi controlat, măcelul lor vorace va mătura insulele la fel de distructiv ca un potop de lavă. Garric, smuls din timpul și trupul său, trebuie să-și facă noi aliați dacă vrea ca el și regatul său să supraviețuiască.

Sora lui, Sharina, se luptă cu haosul care amenință regatul, în timp ce săbiile și vrăjitoria se adună pentru a-l doborî.

Prietenul lor, Cashel, aruncat într-un loc care nu face parte din lumea lui, înfruntă fiecare provocare succesivă cu certitudinea calmă că o va depăși sau va muri și că nimic nu a fost încă în stare să-l omoare.

Și în timp ce camarazii ei se străduiesc în felul lor, Ilna studiază un tipar mai complex decât poate stăpâni chiar ea și abilitățile pe care le-a învățat în Iad. Dacă nu reușește, omenirea nu va scăpa niciodată de pânza care se țese pentru ea.

Urmărindu-i pe toți din negura unui mormânt zidit în timp și spațiu, Stăpâna așteaptă...

Iar colții ei picură otravă.