STARGATE ATLANTIS Reliquiar

Recenzii ale cititorilor

În general, „Reliquary” este lăudat ca fiind unul dintre cele mai bune romane din seria Stargate Atlantis, cu caracterizări puternice, o intrigă bine ritmată și o scriere captivantă. Mulți fani au simțit că povestea a fost fidelă tonului și atmosferei serialului, oferind în același timp un complot intrigant. Au existat unele critici privind concentrarea asupra personajelor și anumite detalii ale intrigii, dar, în general, cititorii au considerat că este o lectură plăcută și valoroasă.

⬤ Caracterizări puternice, fidele serialului TV.
⬤ Intriga bine ritmată care îi ține pe cititori implicați.
⬤ Scriitură și atmosferă bune, care fac să se simtă ca un episod al serialului.
⬤ Antagonist intrigant și poveste bine pusă în aplicare.
⬤ Fanii au apreciat umorul și glumele dintre personaje.
⬤ Rezolvarea captivantă și satisfăcătoare a poveștii.

⬤ Unele personaje s-au simțit subutilizate sau ca niște figuranți.
⬤ Ritmul a început lent pentru unii cititori.
⬤ Anumite detalii ale intrigii au fost considerate inconsecvente cu canonul serialului TV.
⬤ Câțiva au găsit prima jumătate lipsită de profunzime sau prea concentrată pe certuri.
⬤ Unii cititori au considerat că prețul nu corespunde așteptărilor lor pentru formatul eBook.

(pe baza a 64 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

STARGATE ATLANTIS Reliquary

Conținutul cărții:

Cunoașterea este putere...

În timp ce explorau secțiunile nefolosite ale orașului antic Atlantis, maiorul John Sheppard și doctorul Rodney McKay dau peste un dispozitiv de înregistrare care dezvăluie o nouă adresă misterioasă a porții stelare. Crezând că adresa îi poate conduce la un vast depozit de cunoștințe antice, echipa pornește într-o misiune către această lume necunoscută.

Acolo descoperă un oraș în ruine, plin de secrete șoptite și umbre întunecate. Pe măsură ce temperamentele se încing și încrederea se destramă, echipa descoperă adevărul din inima orașului. Un adevăr care înseamnă distrugerea lor.

Cu jumătate din oamenii lor compromiși, maiorul John Sheppard și doctorul Rodney McKay trebuie să riște totul într-un joc mortal de cacealma cu inamicul. Un eșec ar însemna căderea Atlantidei însăși - și, pentru Sheppard, anihilarea umanității sale...

Relicvariu.

Spirala din centrul podelei camerei se mișca, devenind tridimensională pe măsură ce micile plăci metalice care o formau se mișcau fluid. Întreaga podea continua să vibreze, făcând resturile de sticlă și metal să sară și să danseze. Ceva gemu din nou sub picioarele lor, iar spirala începu să se afunde în podea.

Stând la cotul lui John, McKay se holbă la Kavanagh, cu gura răsucită de enervare. "Ce-ați făcut? ".

Nici John nu era încântat. "Un avertisment ar fi fost binevenit, doctore.".

Teyla și Ford priveau neliniștite spirala, Kolesnikova la câțiva pași în spatele lor. Kavanagh a clătinat din cap, cu ochii încă pe metalul care se scufunda în podea, privirea lui răpită. "Nu eram sigur că era într-adevăr aici, dacă sursa de energie era încă activă. Dacă... mi-o imaginam...".

Zgomotul gemetelor unor piese metalice netulburate de veacuri devenea tot mai puternic, iar John nu era sigur că auzise bine. "Ce?", a spus el, fiind nevoit să ridice vocea peste zgomot. "De ce ai crezut că îți imaginezi asta? ".

"Ce îmi imaginam? " Distrat, Rodney a făcut un pas lateral, deplasându-se de-a lungul marginii puțului, strâmbându-și gâtul pentru a urmări evoluția spiralei.

"Nu vorbeam cu tine", a strigat John înapoi, "Eu...".

"Așteaptă." Rodney s-a îndreptat brusc, uitându-se la John. "Mi se pare că de aici ar putea ieși ceva care ne-ar putea ucide.".

John a înjurat și a strigat: "Înapoi, acum".