Statele și reapariția finanțelor globale

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare aprofundată a economiei politice internaționale și a globalizării, prezentând argumente complexe care pot pune la încercare cititorii fără o pregătire solidă în economie. Cartea este foarte apreciată de cei familiarizați cu subiectul, deși poate fi dificilă pentru noii veniți.

Cartea este bine documentată și interesantă pentru oricine studiază economia internațională. Este foarte apreciată de cititorii care au o pregătire solidă în domeniul economiei internaționale și monetare, oferind informații profunde și o perspectivă nouă.

Cititorii care nu au o înțelegere solidă a comerțului și a finanțelor pot găsi conținutul provocator și dificil de urmărit. Unele părți ale cărții pot necesita un efort semnificativ pentru a fi înțelese.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

States and the Reemergence of Global Finance

Conținutul cărții:

Majoritatea relatărilor explică globalizarea postbelică a piețelor financiare ca un produs al forțelor tehnologice și de piață de neoprit. Bazându-se pe cercetări istorice aprofundate, Eric Helleiner oferă prima istorie politică cuprinzătoare a fenomenului, care detaliază și explică rolul central jucat de state în permiterea și încurajarea globalizării financiare.

Helleiner începe prin a evidenția angajamentul statelor industriale avansate față de o ordine financiară internațională restrictivă la conferința Bretton Woods din 1944 și în primii ani postbelici. El explică apoi sprijinul politic tot mai mare pentru globalizarea piețelor financiare după sfârșitul anilor 1950, analizând cinci serii de episoade: crearea Euromarket-ului în anii 1960, respingerea, la începutul anilor 1970, a propunerilor de rereglementare a piețelor financiare globale, patru inițiative eșuate la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 de punere în aplicare a unor controale eficiente asupra mișcărilor financiare, liberalizarea extinsă a controalelor de capital în anii 1980 și limitarea crizelor financiare internaționale în trei momente critice din anii 1970 și 1980.

El arată că aceste evoluții au rezultat din diverși factori, inclusiv interesele hegemonice unice ale Statelor Unite și Marii Britanii în domeniul financiar, o dinamică competitivă de dereglementare, schimbări ideologice și construirea unui regim de prevenire a crizelor în rândul principalilor bancheri centrali. În concluzia sa, Helleiner abordează întrebarea de ce statele au adoptat din ce în ce mai mult o ordine financiară internațională deschisă și liberală într-o epocă de protecționism comercial considerabil.