Statul mafiot postcomunist: Cazul Ungariei

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 14 voturi.

Titlul original:

Post-Communist Mafia State: The Case of Hungary

Conținutul cărții:

Într-un articol din 2001, autorul analiza modul în care Fidesz, partidul aflat atunci pentru prima dată la guvernare, elimina sistemul instituțional al statului de drept. La acea vreme, mulți cititori se îndoiau de legitimitatea noii abordări, ale cărei categorii-cheie erau "lumea supraorganizată", "statul care utilizează metode mafiote" și "familia politică adoptată".

Criticii au considerat aceste categorii mai degrabă metafore decât elemente ale unui cadru conceptual coerent. Zece ani mai târziu, Fidesz a obținut o majoritate de două treimi în Parlament la alegerile din 2010: obstacolele instituționale în calea exercitării puterii au fost astfel eliminate în mare măsură. La fel ca partidul, statul în sine a fost plasat sub controlul unei singure persoane, care de atunci a aplicat tehnicile folosite în cadrul partidului său pentru a impune supunerea și ascultarea întregii societăți.

În timp ce în multe sisteme postcomuniste un segment al partidului și al serviciilor secrete a devenit elita care deține nu numai puterea politică, ci și bogăția, Fidesz, ca un nou prădător politic apărut târziu, a reușit să ocupe această poziție printr-o schimbare agresivă a elitei. Acțiunile modelului de stat mafiot postcomunist sunt conduse de logica concentrării puterii și bogăției în mâinile clanului.

Dar, în timp ce mafia clasică canaliza bogăția și agenții economici către sferele sale de interes prin intermediul coerciției directe, statul mafiot face același lucru prin intermediul legislației parlamentare, al urmăririi penale, al autorității fiscale, al forțelor de poliție și al serviciilor secrete. Noul cadru conceptual este important și oportun nu numai pentru Ungaria, ci și pentru alte țări post-comuniste supuse unor reguli autocratice.