Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile cărții despre foametea din Kazahstan evidențiază semnificația acesteia în aducerea la lumină a unei tragedii mai puțin cunoscute cauzate de politicile sovietice. Mulți recenzenți laudă cercetarea aprofundată și prezentarea bine scrisă a evenimentelor, în timp ce unii își exprimă dezamăgirea față de lipsa profunzimii emoționale și a relatărilor personale. În general, cartea este recunoscută pentru valoarea sa educativă, însă există critici cu privire la angajamentul său față de aspectul uman al tragediei.
Avantaje:Bine documentată și oferă o prezentare cuprinzătoare a foametei din Kazahstan. Stil de scriere clar care evită jargonul academic. O perspectivă istorică valoroasă asupra unei tragedii adesea ignorate. Îndeplinește o lacună importantă în înțelegerea istoriei sovietice.
Dezavantaje:Lipsa legăturii emoționale și a mărturiilor personale ale victimelor, ceea ce duce la o plictiseală percepută. Unele părți se citesc ca o disertație academică, ceea ce poate diminua implicarea narativă. Acoperirea limitată a aspectelor macabre, cum ar fi canibalismul, și explorarea insuficientă a perspectivelor celor care au suferit.
(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Hungry Steppe: Famine, Violence, and the Making of Soviet Kazakhstan
Conținutul cărții:
The Hungry Steppe examinează una dintre cele mai odioase crime ale regimului stalinist, foametea din Kazahstan din 1930-1933. Mai mult de 1,5 milioane de oameni au pierit în această foamete, un sfert din populația Kazahstanului, iar criza a transformat un teritoriu de mărimea Europei continentale. Cu toate acestea, povestea acestei foamete a rămas în mare parte ascunsă. Bazându-se pe documente de stat și ale partidului comunist, precum și pe relatări orale și memorialistice în rusă și în kazahă, Sarah Cameron dezvăluie această poveste brutală și consecințele sale devastatoare pentru societatea kazahă.
Prin cele mai violente mijloace, foametea din Kazahstan a creat Kazahstanul sovietic, un teritoriu stabil cu granițe clar delimitate, care făcea parte integrantă din sistemul economic sovietic.
Și a forjat o nouă identitate națională kazahă. Dar acest proiect de modernizare condus de stat a fost inegal. În cele din urmă, Cameron constată că nici Kazahstanul, nici kazahii înșiși nu au fost integrați în sistemul sovietic exact în modul în care Moscova sperase inițial. Experiența foametei a marcat republica pentru restul erei sovietice și a modelat transformarea sa într-o națiune independentă în 1991.
Cameron se folosește de istoria foametei din Kazahstan pentru a răsturna mai multe ipoteze privind violența, modernizarea și crearea națiunii sub Stalin, subliniind, în special, crearea unei noi identități naționale kazahe și modul în care factorii de mediu au influențat dezvoltarea sovietică. În cele din urmă, The Hungry Steppe descrie regimul sovietic și politicile sale dezastruoase într-o lumină nouă și neobișnuită.
