Strălucire în exil: Diaspora oamenilor de știință maghiari de la John Von Neumann la Katalin Karik

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Strălucire în exil” a profesorului Hargittai explorează viețile unor oameni de știință maghiari desăvârșiți care s-au confruntat cu adversitatea regimurilor nazist și comunist. Ea evidențiază contribuțiile lor la știință și datoria față de aceștia pentru moștenirea lor intelectuală. Narațiunea este captivantă, plină de anecdote care ilustrează impactul semnificativ al acestor exilați.

⬤ Stil bine scris și captivant
⬤ bogat în anecdote
⬤ evidențiază contribuțiile istorice importante ale oamenilor de știință maghiari
⬤ evocă un sentiment de recunoștință intelectuală
⬤ oferă o înțelegere mai profundă a provocărilor cu care s-au confruntat aceste persoane.

Recenzia nu oferă critici specifice, dar menționarea faptului că este o „lectură profundă” ar putea implica faptul că ar putea fi densă sau provocatoare pentru unii cititori.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Brilliance in Exile: The Diaspora of Hungarian Scientists from John Von Neumann to Katalin Karik

Conținutul cărții:

Abordând enigma succesului excepțional al oamenilor de știință maghiari emigrați în străinătate și relatând poveștile de viață ale acestora, Strălucirea în exil combină analiza științifică cu portretele fascinante ale unor personalități ieșite din comun.

István și Balazs Hargittai discută condițiile care au condus la cinci valuri diferite de emigrare a oamenilor de știință de la începutul secolului XX până în prezent. Deși aceste exoduri au fost conduse de o mare varietate de motivații personale, atracția unei societăți deschise, cu incluziune, toleranță și - nu mai este nevoie să spunem - condiții mai bune de muncă și de viață, a fost principala forță care i-a atras în străinătate.

În timp ce emigrarea de la est la vest este un fenomen general, această carte explică de ce și cum emigrarea oamenilor de știință maghiari este distinctă. Numărul mare de premii Nobel în rândul acestui grup este doar un indicator. Toleranța multiculturală, apariția rapidă a unei clase de mijloc urbane, considerabil evreiască, și un sistem de învățământ secundar foarte eficient au fost moșteniri pozitive ale monarhiei austro-ungare.

Mai multe generații, modelate de aceste condiții, au suferit din cauza mediului din ce în ce mai excluziv, intolerant, antisemit și în stagnare economică și au ales să plece în altă parte. „Aș prefera să am rădăcini decât aripi, dar dacă nu pot avea rădăcini, voi folosi aripi”, a explicat Leo Szilard, unul dintre părinții bombei atomice.