Subiecți apatrizi: Literatura chineză a artelor marțiale și istoria postcolonială

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Stateless Subjects” încearcă să exploreze ficțiunea chineză în domeniul artelor marțiale, dar suferă de o lipsă de teme clare și de coerență. În timp ce capitolele introductive prezintă analize interesante, capitolele ulterioare coboară în argumente haotice și interpretări greșite, în special în ceea ce privește subiecte-cheie precum islamul și genul.

Unele capitole, în special analiza filmului „Crouching Tiger, Hidden Dragon”, sunt bine elaborate și pătrunzătoare, împletind eficient diverse elemente culturale și istorice. Cartea contribuie la creșterea numărului de cercetări privind ficțiunea chineză în domeniul artelor marțiale în lumea anglofonă.

Cartea nu are o temă generală, ceea ce duce la confuzie și discuții haotice în capitolele ulterioare. Unele argumente sunt percepute ca fiind forțate sau interpretări greșite ale textelor originale. Subiectele specifice, cum ar fi tratamentul islamului și discuția despre sexualitate, sunt prost executate și neclare.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Stateless Subjects: Chinese Martial Arts Literature and Postcolonial History

Conținutul cărții:

Cunoscută în Occident mai ales prin filmele slab subtitrate, ficțiunea chineză despre artele marțiale este una dintre cele mai emblematice și totuși cea mai puțin studiată formă de creativitate sinfonică modernă.

Studiile actuale pe această temă sunt caracterizate de trei ipoteze centrale pe care le voi contrazice în această carte: în primul rând, că ficțiunea artelor marțiale este reprezentarea unui spectacol corporal care își are originea istorică în cinematografia din Hong Kong; în al doilea rând, că genul a luat naștere ca o fantezie de evadare care a oferit confort psihologic oamenilor în timpul apogeului imperialismului; și în al treilea rând, că ficțiunea artelor marțiale reflectă o atitudine patriotică care celebrează măreția culturii chineze, care, la rândul său, este descrisă în diferite moduri ca complexul Chinei, modernitatea colonială, identitatea esențializată, conștiința diasporei, anxietățile legate de globalizare sau alte dificultăți psihologice și ideologice experimentate de poporul chinez.