Sufocarea diavolului

Recenzii ale cititorilor

Choking Back the Devil de Donna Lynch este o colecție obsedantă de poezii horror care explorează teme de întuneric, demoni personali și profunzime emoțională. Cititorii sunt captivați de stilul liric al lui Lynch și de capacitatea sa de a evoca emoții puternice, îmbinând brutalitatea cu frumusețea de-a lungul narațiunilor sale poetice. Cartea este recunoscută pentru imaginile sale ascuțite și conținutul relatabil, făcând-o accesibilă atât iubitorilor de poezie experimentați, cât și noilor veniți în gen.

⬤ Scrieri frumoase și puternice care captivează cititorii.
⬤ Teme captivante și ușor de abordat, axate pe demoni personali, întuneric și experiențe emoționale.
⬤ Imagini puternice și metafore izbitoare care evocă o gamă largă de emoții.
⬤ Accesibilă atât pentru pasionații de poezie, cât și pentru cei care nu cunosc genul.
⬤ Bine organizate, cu poezii care sunt deopotrivă emoționante și de impact, făcându-i pe cititori să reflecteze asupra semnificațiilor lor.

⬤ S-ar putea să nu fie pe placul celor cărora nu le place groaza sau temele întunecate din literatură.
⬤ Unii cititori ar putea găsi greutatea emoțională a poemelor grea sau tulburătoare.
⬤ Unii ar putea prefera narațiuni mai lungi decât stilul scurt și de impact al unor poezii.

(pe baza a 19 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Choking Back the Devil

Conținutul cărții:

Finalist pentru Premiul Bram Stoker

Choking Back the Devil de Donna Lynch este o invocare, o invitație străveche care cheamă întunericul din interior și canalizează acele spirite singuratice în căutare de o gazdă. Este o colecție care trăiește pe tărâmul fantomelor și al blestemelor de familie, al vrăjitoriei și al legendelor urbane, iar dacă ești suficient de curajos să arunci o privire în spatele vălului, bântuirile care străbat aceste pagini vor rupe sigilii și vor deschide uși, vor tăia gâturi și vor sparge oglinzi.

Vedeți voi, aceste poeme sunt mici înecuri, toate acele sufocări subtile care trăiesc în acel loc dintre coastele noastre care se umflă de panică, incubând frica. Lynch le arată cititorilor săi că, uneori, sinele nostru din umbră - secretele noastre - sunt cele mai ascuțite arme ale noastre, cuțitele care sfâșie carnea, încheie pacte cu demonii, încheie înțelegeri cu entități care caută mai mult decât o întoarcere acasă, ceva mai bun, mai intim decât familia.

Este vorba despre măștile pe care le purtăm și reflecțiile la care alegem să nu ne uităm, iar ceea ce este cel mai terifiant în legătură cu vrăjile este că aceste incantații arată că noi suntem cei posedați, că noi suntem cel mai mare monstru al nostru, iar dacă ne uităm cu coada ochiului, uneori - dacă ne-am blestemat suficient - putem întrezări propriile noastre arsuri, ce monstruozități și batjocuri vom deveni.

Așa că faceți-vă cruce și spuneți-vă rugăciunile. Pentru că în această lume, voi sunteți vrăjitoarea și vânătorul, fata și lupul.