Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea prezintă o explorare pătrunzătoare a criticilor împotriva creștinismului din perspectiva lui Nietzsche, Marx, Freud și Westphal. Cartea încurajează creștinii să se implice în mod critic în aceste critici, recunoscându-le validitatea și subliniind în același timp importanța răspunsurilor biblice. Cu toate acestea, unii cititori avertizează împotriva acceptării fără scepticism a opiniilor lui Westphal, sugerând că acesta poate trece cu vederea beneficiile capitalismului și nu oferă alternative viabile la acesta.
Avantaje:⬤ Se angajează critic cu critici filosofice semnificative ale religiei
⬤ oferă o perspectivă creștină unică asupra argumentelor ateiste
⬤ încurajează auto-reflecția și înțelegerea mai profundă a rolului creștinismului în societate
⬤ argumente bine structurate și perspicace despre relațiile dintre credință, politică și economie
⬤ evidențiază paralele între criticile biblice și cele ale filosofilor remarcabili.
Dezavantaje:⬤ Unii ar putea găsi criticile politice și economice ale lui Westphal dezechilibrate sau lipsite de alternative la capitalism
⬤ avertismente cu privire la necesitatea unui angajament critic față de text
⬤ percepția că Westphal ar putea să nu ia în considerare pe deplin aspectele și contribuțiile pozitive ale capitalismului
⬤ îngrijorări cu privire la faptul că sinteza dintre lumea seculară și cea spirituală pe care o propune ar putea fi prea ambițioasă.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Suspicion and Faith: The Religious Uses of Modern Atheism
Conținutul cărții:
Marx, Nietzche și Freud sunt printre cei mai influenți atei moderni. Trăsătura distinctivă a provocării lor față de credința teistă și în special creștină este exprimată de Paul Ricoeur atunci când îi numește "maeștri ai suspiciunii". În timp ce scepticismul își îndreaptă critica către adevărul sau baza probatorie a credinței, suspiciunea pune două întrebări diferite, strâns legate între ele: care sunt motivele care conduc la această credință? și ce funcție joacă aceasta, ce lucru face pentru indivizii și comunitățile care o adoptă.
Ceea ce bănuiește suspiciunea este că valoarea de supraviețuire a credințelor religioase depinde de satisfacerea unor dorințe și interese pe care sufletul credincios și comunitatea credincioasă nu sunt dornice să le recunoască pentru că încalcă valorile pe care le profesează, ca atunci când, de exemplu, vorbirea despre dreptate este o mască pentru resentimente profund înrădăcinate și dorința de răzbunare. Din acest motiv, hermeneutica suspiciunii este o teorie, sau un grup de teorii, ale autoamăgirii: critica ideologiei la Marx, genealogia la Nietzsche și psihanaliza la Freud.
Suspicion and Faith susține că răspunsul religios adecvat ("utilizările religioase ale ateismului modern") la aceste critici nu este să încerce să le respingă sau să le devieze, ci mai degrabă să le recunoască forța într-un proces de auto-examinare.
