Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea explorează conceptul de suveranitate, susținând că acesta nu este absolut, ci relativ, și examinează diferite tipuri de suveranitate prin prisma relațiilor internaționale. Cartea critică convingerea larg răspândită că suveranitatea este în scădere din cauza globalizării, ilustrând-o cu o gamă largă de exemple istorice.
Avantaje:Cartea oferă o analiză detaliată a conceptului de suveranitate, prezentând diverse forme precum suveranitatea juridică internațională și suveranitatea westfalică. Cartea conține numeroase exemple care ilustrează natura complexă a suveranității și încurajează gândirea critică cu privire la relațiile internaționale. Mulți recenzenți au considerat-o perspicace, inovatoare și una dintre cele mai bune în domeniul său.
Dezavantaje:Unii cititori au considerat că cartea nu leagă în mod adecvat conceptele de suveranitate externă și internă, ducând la o înțelegere incompletă a relației dintre acestea. Câțiva recenzenți au remarcat că limbajul ar putea fi dens sau provocator și ar putea să nu îi implice pe cei care percep suveranitatea ca fiind depășită în contextul globalizării.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Sovereignty: Organized Hypocrisy
Conținutul cărții:
Acceptarea drepturilor omului și a drepturilor minorităților, rolul tot mai important al instituțiilor financiare internaționale și globalizarea au determinat mulți observatori să pună la îndoială viabilitatea continuă a statului suveran. Aici, un expert de marcă contestă această concluzie. Stephen Krasner susține că statele nu au fost niciodată atât de suverane pe cât au presupus unii. De-a lungul istoriei, conducătorii au fost motivați de dorința de a rămâne la putere, nu de o aderență abstractă la principiile internaționale. Ipocrizia organizată - prezența unor norme de lungă durată care sunt frecvent încălcate - a fost un atribut durabil al relațiilor internaționale.
Liderii politici au onorat de obicei, dar nu întotdeauna, suveranitatea juridică internațională, principiul conform căruia recunoașterea internațională ar trebui acordată numai statelor suverane independente din punct de vedere juridic, în timp ce au tratat suveranitatea westfalică, principiul conform căruia statele au dreptul de a exclude autoritatea externă de pe teritoriul lor, într-un mod mult mai provizoriu. În unele cazuri, încălcările principiilor suveranității au fost coercitive, cum ar fi impunerea drepturilor minorităților statelor nou create după Primul Război Mondial sau statelor succesoare ale Iugoslaviei după 1990; alteori, cooperative, cum ar fi regimul european al drepturilor omului sau acordurile de condiționalitate cu Fondul Monetar Internațional.
Autorul analizează diverse domenii problematice pentru a-și prezenta argumentul: drepturile minorităților, drepturile omului, împrumutul suveran și crearea statelor în secolele XIX și XX. Diferențele de putere și interese naționale, concluzionează el, nu normele internaționale, continuă să fie cea mai puternică explicație pentru comportamentul statelor.
-- "Virginia Quarterly Review".
