Tăcerea lui Abraham

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Tăcerea lui Avraam” de J. Richard Middleton oferă o examinare a Genezei 22 care provoacă la reflecție, explorând temele plângerii și natura rugăciunii. Ea contrastează răspunsurile lui Avraam și Iov la suferință și pune la îndoială interpretările tradiționale ale acestor narațiuni biblice. Autorul încurajează cititorii să se implice profund în Scriptură și să privească tăcerea nu ca pe o supunere, ci ca pe o invitație la dialog cu Dumnezeu.

⬤ Implicare reflexivă și profundă în texte biblice dificile.
⬤ Încurajează cititorii să exploreze diverse interpretări și să se angajeze într-un dialog autentic cu Dumnezeu.
⬤ Structură bine organizată care conectează lamentația în rugăciune cu experiențele lui Avraam și Iov.
⬤ Scrisul autorului este captivant, echilibrând rigoarea academică cu accesibilitatea.
⬤ Oferă perspective noi asupra unor pasaje binecunoscute din Scriptură.

⬤ Unii cititori au găsit prezentarea pasajelor Midrash copleșitoare.
⬤ Câteva recenzii au remarcat posibile dezacorduri cu concluziile lui Middleton, dar au apreciat natura provocatoare a argumentelor sale.
⬤ Unii critici cred că argumentul poate trece cu vederea contexte teologice mai largi, în special în ceea ce privește credința lui Avraam.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Abraham's Silence

Conținutul cărții:

Este tradițional să credem că ar trebui să-l lăudăm pe Avraam pentru dorința sa de a-și sacrifica fiul ca dovadă a dragostei sale pentru Dumnezeu. Dar am interpretat greșit sensul poveștii? Este posibil ca o lectură atentă a Genezei 22 să arate că Dumnezeu nu a fost mulțumit de supunerea tăcută a lui Avraam?

J. Richard Middleton, teolog biblic respectat pe scară largă, gânditor creativ și vorbitor public, sugerează că am citit și am aplicat greșit povestea legării lui Isaac și arată că Dumnezeu dorește altceva decât ascultare tăcută în momente dificile. Middleton se concentrează pe problema etică și teologică a tăcerii lui Avraam și explorează bogata tradiție biblică a rugăciunii viguroase, inclusiv psalmii de jale, ca resursă pentru credință. Middleton examinează, de asemenea, cartea lui Iov în termenii validării de către Dumnezeu a plângerii lui Iov ca „vorbire corectă”, arătând cum Iov cel vocal oferă o alternativă la Abraham cel tăcut.

Această carte oferă o nouă interpretare a Genezei 22 și întărește interesul resurgent al bisericii pentru lamentație ca răspuns adecvat la Dumnezeu.