Tahiti Beyond the Postcard: Putere, loc și viață cotidiană

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Tahiti Beyond the Postcard” de Miriam Kahn oferă o perspectivă etnografică critică asupra vieții tahitiene, colonialismului și turismului, oferind cititorilor o perspectivă asupra realităților cu care se confruntă poporul tahitian. Cartea a primit recenzii mixte, mulți lăudându-i stilul de scriere informativ și captivant, în timp ce unii o critică pentru promovarea unei narațiuni dramatizate.

Cartea este bine scrisă și accesibilă, oferind o privire aprofundată și pătrunzătoare asupra culturii și istoriei tahitiene, precum și asupra impactului turismului. Ea oferă o viziune multidimensională care depășește stereotipurile comune și oferă reflecții profunde asupra colonialismului și identității. Cititorii au găsit-o captivantă și informativă, făcând-o o introducere excelentă în antropologia culturală și o lectură recomandată pentru oricine este interesat de Pacific.

Unii recenzenți au criticat cartea pentru narațiunea sa dramatizată și pentru supraestimarea percepută a rolului turismului în viața tahitiană. Au existat afirmații că perspectiva autorului poate forța o anumită interpretare a colonialismului, pe care unii au considerat-o îngustă și lipsită de reflectarea adevăratei frumuseți și complexități a Tahitiului. În plus, lipsa reproducerilor de mari dimensiuni în conținutul vizual a fost considerată un dezavantaj.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Tahiti Beyond the Postcard: Power, Place, and Everyday Life

Conținutul cărții:

Câștigător al Premiului ICAS pentru carte 2013 (Științe sociale)

„Tahiti” pe care și-l imaginează majoritatea oamenilor - plaje cu nisip alb, lagune turcoaz și femei frumoase - este un produs al romantismului european din secolul al XVIII-lea și persistă astăzi ca fundament al industriei turismului din Tahiti. Cu toate acestea, această imagine de carte poștală ascunde o realitate diferită. Visele și dorințele promovate de industria turismului distrag atenția de la coșmarurile medicale și de la distrugerea mediului cauzate de programul francez de 30 de ani de teste nucleare în Polinezia Franceză. Tahitienii consideră că îngroparea unei bombe pe pământul lor este profund ofensatoare. Pentru tahitieni, pământul abundă în fertilitate ancestrală și identitate genealogică și este o sursă de hrană fizică și spirituală. Aceste perspective imaginate și trăite par incompatibile, însă sunt strâns legate între ele în economia politică.

Tahiti Beyond the Postcard pune întrebări cu privire la modurile subtile, dar omniprezente, în care puterea se împletește în moduri legate de loc. Miriam Kahn utilizează cadrele interpretative ale cercetătorilor tahitieni și europeni, bazându-se pe detalii etnografice care includ cântece străvechi, cărți poștale ilustrate, proteste antinucleare, versuri de cântece populare și moștenirea artei lui Paul Gauguin, pentru a oferi perspective noi asupra colonialismului, turismului, imaginilor și antropologiei locului.