Tehnologia scrisului în Japonia Meiji: O istorie mediatică a literaturii și culturii vizuale japoneze moderne

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o bună introducere în evoluția tehnologiei și a mass-media în Japonia Meiji, dar se luptă cu execuția și acuratețea, în special în citatele traduse. Ea încearcă să prezinte idei noi despre regimurile transmediale și evoluția realismului literar, dar recurge adesea la narațiuni obosite. Deși are idei valoroase, este văzut ca un efort introductiv cu multe deficiențe.

⬤ Bună resursă introductivă pentru discursul lingvistic, mediatic și literar Meiji
⬤ prezintă idei interesante despre regimurile transmediale și relația dintre media și realismul literar
⬤ include discuții lămuritoare despre artele spectacolului oral și media vizuală.

⬤ Execuție frustrant de neglijentă, cu greșeli majore în citatele traduse
⬤ reproduce narațiuni obosite despre realism și vernacularizare
⬤ utilizare intensă a jargonului teoretic care poate deruta cititorii
⬤ prezintă lecturi nefavorabile ale altor cercetări, subminându-și argumentele de bază
⬤ rezultă într-un studiu general incomplet.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Writing Technology in Meiji Japan: A Media History of Modern Japanese Literature and Visual Culture

Conținutul cărții:

Writing Technology in Meiji Japan regândește cu îndrăzneală originile limbii, literaturii și culturii vizuale japoneze moderne din perspectiva istoriei mass-media. Bazându-se pe ideile metodologice ale lui Friedrich Kittler și pe ample cercetări de arhivă, Seth Jacobowitz investighează o serie de transformări epistemice din era Meiji (1868-1912), de la apariția rețelelor de comunicare precum telegraful și poșta la dezbaterile privind limba națională și reforma scrierii.

El documentează practicile discursive în schimbare și constelațiile conceptuale care au remodelat regimurile verbale, vizuale și literare din epoca Tokugawa. Aceste schimbări culminează cu descoperirea unui nou stil literar vernacular din transcrierile stenografice ale povestirilor teatrale (rakugo), care a fost ulterior susținut de scriitori importanți precum Masaoka Shiki și Natsume Sōseki ca bază pentru un nou mod de realism "transcriptiv", transparent și obiectiv.

Nașterea literaturii japoneze moderne este astfel localizată nu doar în stenograme, ci în cadrul canalelor multimedia emergente care soseau din Occident. Această carte reprezintă primul studiu sistematic al modului în care tehnologiile media și inscriptive disponibile în Japonia în pragul modernizării sale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au modelat și au dat naștere literaturii japoneze moderne.